Premierul albanez Edi Rama a evocat duminică, la Pristina, posibilitatea de a vedea într-o zi ţara sa şi Kosovo având “un singur preşedinte, în calitate de simbol al unităţii naţionale”, informează luni AFP, potrivit agerpres.
“Kosovo şi Albania vor avea o singură politică externă şi nu doar ambasade şi reprezentanţe diplomatice comune”, a declarat în faţa parlamentului kosovar Edi Rama, sosit la Pristina cu ocazia celei de-a zecea aniversări a independenţei Kosovo. Cele două ţări au deja mai multe consulate comune.
Citeşte şi: Viktor Orban amenință că va închide toate ONG-urile ce lucrează cu refugiaţii
“Dar de ce nu un singur preşedinte, în calitate de simbol al unităţii naţionale, cu o politică de securitate naţională?”, a întrebat Edi Rama.
Această declaraţie riscă să-i displacă foarte tare Serbiei, ai cărei oficiali acuză regulat Tirana că susţine proiectul construcţiei unei “Albanii Mari”. Albania neagă că ar avea o astfel de intenţie.
Serbia, la fel ca alte câteva ţări europene, nu recunosc independenţa provinciei sale albaneze Kosovo. Demarat în 2011, dialogul de normalizare a relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina a fost oprit. Liderii kosovar şi sârb, Hashim Thaci şi Aleksandar Vucic, au exprimat dorinţa pentru o reluare a dialogului.
“Dialogul dificil cu Serbia va fi unul istoric. Albanezii şi sârbii vor coexista pe viitor, ca două naţiuni ce întreţin bune relaţii de vecinătate şi care fac parte integrantă din UE”, a declarat socialistul Edi Rama.
La rândul său, Hashim Thaci s-a declarat “hotărât să facă în aşa fel ca statul Kosovo să aibă propria sa armată pe cât de repede posibil”.
Evocat în urmă cu un an, acest proiect a fost condamnat de Occident, iar sârbii îl consideră o provocare. Având forţe de securitate însă nu o armată, Kosovo rămâne sub protecţia NATO. “Forţele de securitate ale Kosovo au de multă vreme toate capacităţile necesare” şi “acţionează ca o veritabilă armată a unui stat, o armată profesionistă şi multietnică”, a declarat Thaci.
Kosovo şi-a proclamat independenţa la 17 februarie 2008, la aproape un deceniu după conflictul dintre forţele sârbe şi rebeliunea secesionistă kosovară albaneză.
Citeşte şi: Atac armat în nordul Daghestanului. Patru femei au fost ucise
Acest ultim conflict care a sfâşiat fosta Iugoslavie, războiul din Kosovo (1998-1999) s-a soldat cu peste 13.000 de morţi, dintre care peste 11.000 de kosovari albanezi. Războiul s-a încheiat când forţele NATO au lansat o campanie de bombardamente, forţând Belgradul să-şi retragă trupele.
Circa 115 de ţări au recunoscut independenţa Kosovo, printre care SUA şi 23 dintre cele 28 de ţări membre ale UE. Circa 80 de capitale ale lumii refuză în continuare să recunoască această independenţă, printre care Moscova şi Beijing. Cele cinci ţări membre ale UE care nu recunosc Kosovo sunt România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia.
