Prima biserică din Cernăuți în care s-a slujit în limba română ar putea deveni muzeu. Oficierea slujbelor este interzisă
Prima biserică din Cernăuți în care s-a slujit în limba română, Capela arhiereilor bucovineni „Sfinții Trei Ierarhi”, ar putea deveni muzeu, oficierea slujbelor în interiorul ei fiind deja interzisă. Declarațiile au fost făcute pentru presa română de către parohul acestei biserici, preotul Cristofor Gabor.
După ce, în august, capela a fost închisă forțat, Consiliul Național al Românilor din Ucraina și Patriarhia Română solicită Cotroceniului și guvernului de la București să intervină pe lângă Kiev, pentru a apăra drepturile creștinilor români din țara invadată de armata lui Putin, potrivit jurnal.md.
Citește și: La scrutinele din 20 octombrie, peste hotare vor fi deschise 234 de secții de vot
Pe 23 august, când reprezentanți ai primăriei Cernăuți au spart lacătele Capelei Mitropolitane „Sfinții Trei Ierarhi” și au sigilat-o, se credea că edificiul va fi transmis Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainene (BOaU), supranumită „biserica lui Poroșenko” și nerecunoscută de Patriarhia Română. Presupunerile respective porneau de la ideea că parohiile românești din Ucraina, fără excepție, au rămas în jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOUkr), recunoscută de toate bisericile lumii, dar interzisă de președintele Zelenski și de Rada Supremă de la Kiev sub pretextul că s-ar supune în continuare Rusiei.
„Ei spun că acolo nu avem voie să slujim, pentru că este criptă”
Primăria Cernăuți însă pare-se că pune la cale alte planuri cu privire la acest monument istoric. Potrivit parohului capelei, preotului Cristofor Gabor, capela s-a aflat la întreținerea Bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” din localitate încă din anul 1990. Situația în această privință s-a schimbat anul trecut, când Consiliul Municipal Cernăuți a hotărât să transmită biserica către Muzeul de cultură și istorie. Atunci parohia a contestat în judecată această decizie și a refuzat să predea cheile autorităților locale. Procesul a durat un an și s-a încheiat nu demult, în favoarea primăriei Cernăuți.
„Ei spun că acolo nu avem voie să slujim, pentru că este criptă, sunt înmormântați mitropoliții Bucovinei. Noi nu mai avem dreptul să slujim Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Deja au luat biserica și au dat-o la muzeu, că e monument istoric, la fel ca și cimitirul din Cernăuți.
Pentru mine, capela era totul, pentru că acolo erau înmormântați mitropoliții Bucovinei și sunt sute de morminte ale unor oameni de seamă, de cultură. Acolo veneau oameni să asculte sfânta liturghie. Majoritatea erau români, dar erau și ucraineni”, a declarat preotul Cristofor Gabor.
În afară de aceasta, clericul dă asigurări că nu a avut nicio legătură cu Patriarhia de la Moscova și că s-a supus „singurei biserici canonice din Ucraina”, care niciodată nu i-a interzis să slujească în limba română. În viziunea sa, astăzi, în ortodoxie, „a izbucnit un vulcan, un cancer”, în fața căruia parohiile românești din Ucraina ar avea șansa să supraviețuiască, dacă ar trece la Patriarhia Română. Totodată, părintele Cristofor Gabor afirmă categoric că nici el, nici alți preoți români din Bucovina nu ar accepta să treacă în jurisdicția BOaU, care nu ar fi o biserică adevărată.
„Nu putem rămâne nepăsători în faţa confiscării unui simbol identitar românesc”
Preluarea abuzivă a Capelei Mitropolitane „Sfinții Trei Ierarhi” au determinat Consiliul National al Românilor din Ucraina să ceară autorităților de la București să ia atitudine față de situația creată. Într-un memoriu adresat președintelui Klaus Iohannis, premierului Marcel Ciolacu, ministrului de Externe Luminița Odobescu și Patriarhului Daniel, organizația solicită urgentarea procesului de trecere a comunităților ortodoxe românești în subordinea Bisericii Ortodoxe Române (BOR).
Nu a întârziat nici reacția Patriarhiei Române, care și-a exprimat solidaritatea cu românii ortodocși din Cernăuți și de asemenea a cerut autorităților de la București să intervină pe lângă omologii lor din Ucraina în scopul redeschiderii Capelei Mitropolitane de la Cernăuți și a oficierii slujbelor în acest locaș în limba română.
„Deşi clerul şi credincioşii români din regiunea Cernăuţi nu sunt membri ai BOR, ci ţin de altă Biserică Ortodoxă, nu putem rămâne nepăsători în faţa confiscării de către autorităţi, cu diferite justificări administrative, a unui simbol identitar românesc şi în faţa încălcării libertăţii religioase a unor creştini ortodocşi români, Ca urmare, solicităm şi noi sprijinul autorităţilor române pe lângă autorităţile ucrainene, pentru ca românii să fie liberi să se roage în limba lor şi să vină în cadrul BOR, dacă vor dori aceasta”, se menționează într-un comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române.
Amintim că, în februarie, acest an, Sinodul BOR a încurajat inițiativele creștinilor ortodocși români din Ucraina de a înființa o biserică ortodoxă, subordonată Patriarhiei de la București.
Importanța istorică a Capelei Mitropolitane din Cernăuți
Conform rezultatelor recensământului din 2001, numărul etnicilor români din regiunea Cernăuți reprezintă 25% din populație. Astăzi, în Ucraina, există 121 de parohii românești, dintre care 110 se află în regiunile Cernăuți și Odesa și aparțin BOUkr, care recent a fost scoasă în afara legii.
Capela mitropolitană „Sfinții Trei Ierarhi” a fost ridicată în anii 18881-1884 și se află pe aleea centrală a cimitirului vechi din Cernăuți. În cripta de sub biserică se află osemintele următorilor arhierei bucovineni români: Episcopul Dositei Herescu (1710-1789), mitropoliții Teofil Bendela (1814-1875), Teoctist Blajevici (1807-1879), Silvestru Morariu-Andrievici (1818-1895), Arcadie Ciupercovici (1823-1902), Vladimir Repta (1841-1926), Nectarie Cotlarciuc (1875-1937) și Episcopul de Rădăuți Ipolit Vorobchievici (1849-1939). Lângă Capelă se află mormântul lui Aron Pumnul – profesorul lui Mihai Eminescu, pe care poetul l-a caracterizat drept „geniu mare al deșteptării Bucovinei”.
