Ursula von der Leyen, propusă de liderii europeni să devină preşedinte al Comisiei Europene, s-a prezentat miercuri în faţa eurodeputaţilor din principalele familii politice reprezentate în noul Parlament European (PE), ea promiţându-le că printre priorităţile sale la şefia executivului comunitar vor fi statul de drept, migraţia, competitivitatea şi combaterea schimbărilor climatice, relatează agenţiile Reuters, AFP şi DPA, potrivit agerpres.
În primele sale declaraţii publice după nominalizare, Ursula von der Leyen a spus în faţa europarlamentarilor că UE trebuie să fie puternică şi unită, în contextul în care pe scena globală concurează cu o Chină în ascensiune, cu o administraţie americană imprevizibilă şi cu o Rusie agresivă.
Citește și : Merkel dă asigurări că se simte ‘foarte bine’: Nu există motive de îngrijorare
Adresându-se europarlamentarilor în special în engleză, şi puţin în franceză şi germană, ea a apreciat că UE trebuie să avanseze în reforma pieţei unice, să investească în capacităţi comune de apărare complementare celor ale NATO şi să ”devină mai hotărâtă” în faţa SUA.
Von der Leyen a susţinut că va fi mai dură decât actuala Comisiei Europeană în privinţa statului de drept şi că va reforma sistemul european de azil pentru migranţi, capitole care însă au provocat divergenţe notabile între statele din Vest şi cele din Est, mai ales cele din Grupul de la Vişegrad.
În timpul audierii în faţa grupului liberal-centrist ”Renew Europe”, Von der Leyen a promis că se va ocupa de introducerea unui mecanism pentru monitorizarea respectării statului de drept în fiecare stat membru al UE. ”UE se bazează pe principii (…) Acesta este fundamentul – respectarea statului de drept”, a indicat ea.
Cât despre Brexit, Ursula von der Leyen a afirmat că prevederea privind ”plasa de siguranţă” (backstop) pentru frontiera nord-irlandeză – care a condus la respingerea de către parlamentul britanic a acordului încheiat de premierul demisionar Theresa May cu Bruxelles-ul – este ”preţioasă, importantă şi trebuie apărată”.
Ea a calificat drept ”o idee strălucită” propunerea organizării unui dialog larg cu cetăţenii europeni pe tema viitorului blocului comunitar.
Ursula von der Leyen abordat şi un alt mare subiect din campania pentru alegerile europene, cel al schimbărilor climatice, manifestându-şi dorinţa ca Europa să fie ”primul continent neutru” în carbon până în anul 2050.
Deşi provine din principalul grup din PE, Partidul Popular European (PPE), pentru Ursula von der Leyen este important să-i convingă pe europarlamentari să voteze favorabil numirea ei, întrucât aceştia sunt nemulţumiţi că în desemnarea preşedintelui Comisiei Europene nu s-a ţinut cont de sistemul ”capilor de listă’ (Spitzenkandidat). Mai mult, popularii săi nu mai formează cu socialiştii o majoritate, astfel că are nevoie şi de sprijinul altor familii politice, în special liberal-centriştii din grupul ”Renew Europe” impulsionat de preşedintele Emmanuel Macron şi de Verzi.
Citește și : Trump: Sancţiunile împotriva Iranului vor fi intensificate ‘substanţial’
Astfel, ea i-a lăudat pe doi dintre perdanţii renunţării la sistemul capilor de listă care aspirau la şefia Comisiei Europene, respectiv Frans Timmermanns şi Margrethe Vestager, promiţând că le va da portofolii importante în viitoarea Comisie Europeană, şi anume pe cel de prim-vicepreşedinte lui Timmermanns şi unul cu ”rang echivalent” lui Vestager. Ursula von der Leyen a mărturisit de asemenea că doreşte o Comisie Europeană perfect paritară, cu un număr egal de femei şi bărbaţi.
Votul pentru confirmarea numirii ei în plenul PE este prevăzut pentru săptămâna viitoare, dar nu este exclusă o amânare a acestuia până în septembrie, dacă Ursula von der Leyen va aprecia că are nevoie de mai mult timp pentru a-i convinge pe eurodeputaţi.
