În perioada iunie-august, principalele subiecte din mass-media din regiunea transnistreană au fost criza și „corupția” din Republica Moldova, acuzațiile de fraudare a alegerilor parlamentare care urmează, precum și discursurile despre un „popor moldovenesc separat”.
Aceste constatări apar într-o analiză realizată de comunitatea Watchdog.md. Autoarea cercetării, doctorul sociolog Tatiana Cojocari, subliniază că exemplele pozitive de colaborare între malurile Nistrului sunt aproape inexistente, iar principalele surse de informații sunt controlate de autoritățile de la Tiraspol sau promovează agenda rusă, transmite IPN.
Economia și domeniul social
Republica Moldova este descrisă sistematic ca un „stat eșuat și corupt”, o „țară aflată în pragul dispariției”. Ajutorul financiar oferit de UE este prezentat ca o „sclavie a datoriei”, iar scăderea populației și sărăcia sunt puse în evidență ca dovezi ale prăbușirii țării. În contrast, succeselor sportive ale sportivilor transnistreni li se acordă o atenție deosebită, creându-se astfel imaginea unui „stat mai dezvoltat”.
Alegerile din 28 septembrie 2025
În spațiul informațional circulă ideea că votul va fi „falsificat”, iar decizia Chișinăului de a reduce numărul secțiilor de vot din zona de securitate este prezentată ca „parte a unui plan de control al rezultatului”. Sunt folosite declarațiile Ministerului de Externe al Rusiei și citate ale Mariei Zaharova despre „intervenția Occidentului” în politica moldovenească.
Cea mai mare atenție este acordată afirmațiilor despre existența unui „limbaj moldovenesc separat” și a unui „popor separat”, care ar fi păstrate doar în regiunea transnistreană. Chișinăul este acuzat de „rusofobie” și de „falsificarea istoriei”, inclusiv a evenimentelor celui de-al Doilea Război Mondial. Se răspândește ideea că „Transnistria nu a fost niciodată parte a Republicii Moldova”, iar „statalitatea regiunii” ar fi apărut încă din 1924, odată cu crearea RSS Autonomă Moldovenească (RSAM).
Citeşte şi: Cernăuțeanu vorbeşte despre extrădarea lui Plahotniuc – Stiripesurse.md
Potrivit Tatianei Cojocari, astfel de narative creează un „perete” informațional prin care aproape nu trec informații despre legăturile reale dintre cele două maluri: accesul locuitorilor de pe malul stâng la servicii medicale și educație pe malul drept, proiectele europene din regiune, pensiile sau munca tinerilor transnistreni în Chișinău și în UE.
Monitorizarea a fost realizată între iunie și august 2025, vizând 15 surse media, dintre care 8 au fost identificate ca fiind transnistrene. Au fost analizate canale de Telegram, site-uri și pagini de pe rețelele sociale.
Experta Watchdog.md subliniază că o mare parte dintre sursele cheie sunt controlate de structuri aflate sub influența Tiraspolului sau retransmit agenda prorusă.
