România este și rămâne partenerul strategic și cel mai apropiat susținător al R. Moldova, a spus joi premierul Ilie Bolojan după discuțiile pe care le-a avut cu noul șef al guvernului de la Chișinău, Alexandru Munteanu.
Este probabil pentru prima dată când un prim-ministru al R. Moldova e primit la Palatul Victoria, sediul executivului român, de premier cu fanfară și covor roșu, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Această întâmpinare arată importanța pe care o are R. Moldova în politica românească, dar și noul rol geostrategic pe care mica republică de dincolo de Prut împreună cu Ucraina îl joacă pentru București și Bruxelles începând cu invazia rusă din 2022.
Noul premier al R. Moldova, Alexandru Munteanu, a venit la București în prima sa vizită după instalarea sa în funcție. E deja o tradiție de aproape 20 de ani pentru oficialii de la Chișinău să vină mai întâi în capitala României și apoi în cea a Europei, la Bruxelles, mai ales că după renunțarea la energia rusească, România alimentează cu energie electrică și gaz R. Moldova.
Ce-i drept nu gratis și nici măcar la prețuri preferențiale, dar e vorba de un flux continuu, care nu se întrerupe nici când se strâng datorii.
Șeful Cabinetului de la Chișinău și-a început declarațiile de la Palatul Victoria spunând că „Moldova a reușit în acești ani, datorită sprijinului românesc și european, să nu mai depindă de gazul rusesc” și chiar mai mult, R. Moldova „a devenit dintr-un consumator vulnerabil, un partener regional activ” și „un partener cheie” în coridorul vertical de gaze care conectează Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina.
Alexandru Munteanu i-a chemat pe oamenii de afaceri români cu experiență în energia verde și în sistemele de stocare să participe la licitațiile din R. Moldova.
În mod neașteptat, prim-ministrul moldovean a declarat că țara sa vrea să ia parte la construcția unui reactor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Acolo funcționează primele două reactoare, în vreme ce unitățile 3 și 4 sunt în lucru.
România a mai discutat serios despre investiții străine la Cernavodă doar cu Beijingul pe vremea când era Victor Ponta premier, iar ulterior cu Statele Unite despre construcția unor minireactoare.
O investiție a R. Moldova la Cernavodă e însă ceva nou: o formulă prin care cele două state ar putea deveni mai apropiate, prin care R.Moldova ar avea asigurată suficientă energie pentru consumul țării de la un singur reactor.
Deocamdată nu e nimic sigur, dar nu există motive pentru respingerea acestei propuneri, cu toate că un risc tot există, dacă la următoarele alegeri, de pildă, ar veni formațiuni pro-ruse la conducerea țării.
Premierul Alexandru Munteanu a vorbit și despre alte proiecte energetice cu România: accesul la gazul din Marea Neagră și finalizarea liniilor electrice care leagă cele două țări între Vulcănești-Chișinău și Comrat-Smârdan.
Dincolo de relația economică privilegiată și de proiectele comune energetice, înaltul oficial moldovean a menționat „expertiza României în consolidarea rezilienței instituționale și cibernetice” și a propus o colaborare „mai activă” pentru contracararea riscurilor cibernetice, protecția infrastructurii critice și formarea profesională în securitate digitală.
De partea lui, premierul Ilie Bolojan a întărit ideea parteneriatului strategic româno-moldovean și a enumerat o listă lungă a proiectelor bilaterale: interconectarea infrastructurilor noastre de energie și transporturi, cum ar fi linia electrică Suceava-Bălți, reabilitarea și electrificarea conexiunii feroviare Iași-Ungheni, cu fonduri europene, construcția podului Ungheni, care va fi legat la autostrada A8, primul pod peste Prut construit în ultimii 60 de ani.
Bucureștiul oferă deja expertiză tehnică pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, inclusiv prin specialiștii trimiși la Chișinău pentru a asigura transpunerea normelor europene în legislație națională. Prim-ministrul român a declarat că România sprijină angajamentele de reformă ale Chișinăului, nu doar pentru aderare, ci mai cu seamă pentru dezvoltarea republicii.
Pe de altă parte, în perspectiva reconstrucției Ucrainei după război, Republica Moldova, care are o graniță de 1.200 de km cu Ucraina și are aproape 70 de puncte de trecere a frontierei, va fi o platformă pentru participarea firmelor românești, iar șefii marilor firme autohtone fac deja planuri în acest sens.
Schimburile bilaterale dintre România și R. Moldova au fost anul trecut de 2,5 miliarde de euro, apoi, în țara de dincolo de Prut și-au deschis filiale 1.600 de companii românești.
Bucureștiul continuă să ajute și să investească fonduri din bugetul de stat pentru aducerea R. Moldova cât mai aproape de nivelul României, fiindcă așa cum scrie în noua Strategie de Apărare a Țării „o eventuală amânare pe termen lung a integrării europene a R. Moldova și a Ucrainei va accentua riscurile de securitate pentru România”.
Există bineînțeles la cel mai înalt nivel în România ideea, neexprimată public, că R. Moldova ar putea să adere înaintea Ucrainei la UE, dacă cele două ar fi decuplate.
