Ministrul de externe sârb, Ivica Dacic, a lansat luni un apel către Uniunea Europeană şi SUA să facă uz de influenţa lor pe lângă Kosovo pentru a determina Pristina să respecte ceea ce s-a convenit până acum în zece ani de dialog, relatează EFE, potrivit agerpres.
Respectarea acordurilor convenite este condiţia ca sârbii din Kosovo să revină în instituţiile kosovare, a declarat Dacic la televiziunea publică sârbă RTS.
Citește și : Ursula von der Leyen va face o vizită în Republica Moldova
Dacă SUA şi UE “nu pot să trateze cu (premierul kosovar, ultranaţionalistul Albin) Kurti, atunci aceasta este fie un semn al neputinţei lor, fie al consimţământului lor tacit şi muncii lor în comun”, a adăugat ministrul sârb.
“Măştile trebuie să cadă pentru a clarifica dacă Acordul de la Bruxelles mai există sau nu”, a insistat Dacic, totodată vicepremier în guvernul sârb.
Reprezentanţii minorităţii sârbe din Kosovo, concentrată în nordul ţării, au demisionat sâmbătă din instituţiile kosovare cerând executivului de la Pristina să creeze o asociaţie a municipalităţilor sârbe din Kosovo, convenită în 2013, în dialogul mediat de UE, privind instituirea unui fel de autonomie administrativă a acestei minorităţi.
Totodată ei au cerut ca premierul Kurti să revoce ultimatumul dat etnicilor sârbi din Kosovo pentru a-şi înlocui plăcuţele de înmatriculare auto emise de sârbi cu plăcuţe oficiale din Kosovo.
Retragerea lor din instituţii a intervenit după ce Pristina l-a destituit pe directorul sârb al poliţiei din nordul Kosovo pentru refuzul de a se conforma acestei cerinţe. Sârbii kosovari afirmă că destituirea acestuia le încalcă drepturile.
“Trebuie să vedem, după nouă ani de refuz de a crea Asociaţia municipalităţilor sârbe (…), dacă cineva vrea ca Acordul de la Bruxelles să fie respectat sau dacă sunt noi planuri de a se renunţa la ceea ce s-a obţinut’, a subliniat Dacic.
Asociaţia este pentru sârbi punctul crucial al acordului din 2013, care a marcat începutul procesului dificil de normalizare a relaţiilor dintre Kosovo şi Serbia sub auspiciile UE, dar pe care Pristina refuză să-l respecte.
Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii, populată de o majoritate de etnici albanezi, autoproclamată în 2008.
Acordul de la Bruxelles a deschis, de asemenea, calea pentru integrarea sârbilor din nordul Kosovo în structurile kosovare, pe care le-au abandonat acum.
Citește și : SUA: Scrutinul de la mijlocul mandatului, un test pentru viitorul politic al lui Trump
Dacic a asigurat că decizia sârbilor de a se retrage din instituţiile kosovare reprezintă o decizie autonomă şi că cererea Belgradului este ca rezistenţa lor să fie paşnică.
Ca reacţie la acest demers, Pristina a acuzat Belgradul că încearcă să destabilizeze situaţia din Kosovo.
UE a avertizat că noile tensiuni pun în pericol eforturile de mediere din ultimii ani şi situaţia de securitate din regiune.
