Activitatea fizică constantă poate ameliora simptomele asociate cu depresia și anxietatea la un nivel comparabil cu cel obținut prin psihoterapie sau medicație, conform unui studiu recent realizat de cercetători de la James Cook University.
Această cercetare amplă, publicată în The Conversation, a fost condusă de o echipă de psihologi, incluzând pe Neil Munro, James Dimmock, Klaire Somoray și Samantha Teague. Studiul a utilizat o metodologie unică, denumită „meta-meta-analiză”, reprezentând o evaluare sistematică a 81 de meta-analize preexistente. În total, au fost cuprinși aproape 80.000 de participanți din peste 1.000 de studii clinice originale, potrivit stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Obiectivul principal al studiului a fost de a oferi claritate unei întrebări frecvente: cât de eficientă este activitatea fizică în gestionarea depresiei și anxietății și care sunt modalitățile de exercițiu care generează cele mai bune rezultate.
Datele relevă că exercițiul fizic are un impact considerabil asupra simptomelor depresive. De asemenea prezintă un efect moderat asupra anxietății, în comparație cu absența activității fizice. În anumite circumstanțe, beneficiile au fost echivalente sau chiar superioare celor oferite de terapiile standard, cum ar fi psihoterapia sau antidepresivele. Cu toate acestea, cercetătorii menționează că studiul a examinat doar impactul exercițiului fizic independent. Nu a fost evaluată combinația acestuia cu tratamentele medicamentoase sau terapeutice, un domeniu care necesită investigații suplimentare.
Două categorii de persoane au înregistrat cele mai semnificative îmbunătățiri: adulții tineri, cu vârste între 18 și 30 de ani, și femeile aflate în perioada postnatală. Pentru tinerele mame, aceste rezultate sunt de o importanță deosebită. Mai ales având în vedere barierele frecvente întâlnite, precum lipsa timpului, accesul limitat sau încrederea scăzută în sine. Autorii sugerează că facilitarea accesului la programe de exerciții adaptate ar putea constitui o strategie crucială pentru îmbunătățirea sănătății mintale în această etapă vulnerabilă.
Activitățile aerobice, precum plimbările, alergatul, ciclismul sau înotul, s-au dovedit a fi cele mai eficiente în reducerea simptomelor atât pentru depresie, cât și pentru anxietate. Totuși, antrenamentele de forță și exercițiile „mind-body”, precum yoga, au demonstrat, de asemenea, efecte pozitive. Pentru depresie, cele mai bune rezultate au fost observate când exercițiul era realizat în cadru colectiv și sub supraveghere profesională, cum ar fi în cadrul cursurilor de fitness sau al cluburilor de alergare. Se pare că interacțiunea socială și responsabilizarea contribuie semnificativ la menținerea motivației. În cazul anxietății, rezultatele cele mai favorabile au fost asociate cu exerciții de intensitate redusă, desfășurate constant pe o perioadă de până la opt săptămâni.
Studiul indică faptul că una sau două sesiuni de exercițiu pe săptămână pot avea un impact asupra depresiei similar cu o frecvență mai ridicată. De asemenea, nu au fost identificate diferențe notabile între exercițiile de intensitate scăzută și cele viguroase în privința beneficiilor pentru depresie. Pentru anxietate, însă, activitățile fizice regulate, de intensitate moderată sau scăzută, desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni, par să ofere cele mai bune rezultate.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Autorii subliniază că simpla sugestie de a „face mai mult sport” nu este suficientă. Pentru a obține beneficii optime, exercițiul fizic trebuie integrat într-un program bine structurat, de preferință sub supraveghere și cu o componentă socială. Pentru persoanele care ezită să urmeze tratamentul medicamentos sau se confruntă cu liste lungi de așteptare pentru terapie, participarea la activități fizice organizate poate reprezenta o alternativă validată științific. Cu toate acestea, specialiștii recomandă întotdeauna consultarea medicului de familie sau a unui psiholog pentru a integra exercițiile într-un plan terapeutic adecvat.
