Directorul în exerciţiu al Organizaţiei pentru Interdicţia Armelor Chimice (OIAC) Ahmet Uzumcu a îndemnat naţiunile să nu sacrifice – din cauza propriilor interese politice pe termen scurt – un secol de eforturi de debarasare a lumii de aceste arme toxice, relatează AFP, conform news.ro.
Într-un interviu acordat AFP cu câteva zile înaintea plecării sale din funcţie, în timp ce experţi OIAC se află în Regatul Unit să ancheteze cu privire la un presupus atac cu agenţi neurotoxici – noviciok potrivit Londrei -, Ahmet Uzumcu a îndemnat statele membre OIAC să-şi depşească disensiunile.
Citește și : Numărul migranților sosiți pe mare a scăzut în Italia, dar a crescut în Spania (ONU)
Convenţia armelor chimice, care interzice utilizarea, producerea şi stocarea de armament precum gazul muştar dispersat în tranşee în Primul Război Mondial, iar apoi în oraşul kurd Halabja în 1988, a intrat în vigoare în 1997.
”Comunitatea internaţională a avut nevoie de peste 100 de ani să ajungă în acest stadiu” în lupta împotriva armementului chimic. ”Ar fi cu adevărat păcat să devină o victimă a unor interese politice pe termen scurt”, a subliniat Uzumcu, care-i va preda ştafeta diplomatului spaniol Ferdinand Arias.
Atunci când a preluat funcţia acest diplomat turc experimentat, în iulie 2010, OIAC era puţin cunoscută, dedicându-se sarcinii de a elimina stocul mondial de armament chimic.
În total, 193 de ţări au aderat la Convenţie, iar 96% din stocurile declarate au fost eliminate. Restul de 4% se află în Statele Unite şi ar urma să fie distuse până în 2023.
DIN UMBRĂ LA LUMINĂ
În pofida acestui lucru, războiul civil din Siria a condus la acuzaţii repetate cu privire la atacuri cu armament chimic contra civililor – 85 de anchete au fost efectuate de experţi OIAC, iar 14 dintre ele au permis să se dovedească folosirea unor astfel de arme.
Obişnuiţi să acţioneze în umbră, anchetatori OIAC au ajuns până la urmă să atragă atenţia unei comunităţi internaţionale neliniştite în faţa unei recrudescenţe a recursului la armament chimic, inclusiv pe teritoriul european.
”Am fost nevoiţi să restructurăm, să revizuim priorităţile în munca noastră. A trebuit să ne pregătim şi să ne formăm personalul să se ducă în Siria, în zone de conflict”, a subliniat Uzumcu.
Chiar şi după ”incidentul cel mai traumatizant”, atunci când o echipă OIAC a fost atacată şi prinsă într-o ambsucadă, în mai 2014, voluntari nu au dispărut, inclusiv în momentul constituirii echipei care s-a dus în aprilie la Duma, în Siria.
Într-un raport interimar, experţi au exclus o utilizare a gazului sarin în cursul unui atac care a cauzat moartea a aproximativ 40 de civili în acest oraş sirian. Cu toate acestea, OIAC nu a exclus, pentru moment, prezenţa clorului.
”CAUZĂ NOBILĂ”
Echipele sunt motivate de ”simţul datoriei: în ochii lor, ele contribuie de fapt la o cauză nobilă, interzicerea armelor chimice, împiedicând astfel utilizarea lor şi, ca atare, ca oameni să fie răniţi”, continuă diplomatul turc.
Însă, în prezent, OIAC, laureată în 2013 a Nobelului pentru Pace în legătură cu munca sa, este sfâşiată de conflicte între Occident şi Rusia, principala aliată a Siriei.
”Sper ca această împărţire a statelor membre se va termina în curând şi că ele vor fi din nou unite” ca înainte, a declarat Uzumcu, avertizând că armamentul chimic este în plină evoluţie.
Gaz muştar a fost utilizat de gruparea Statul Islamic (SI), iar ”riscuri de proliferare sunt mari, trebuie să fim conştienţi de asta”, a insistat diplomatul, referindu-se la jihadişti care se întorc în ţările lor de origine.
TABU
OIAC este necesar să poată să meargă mai departe, iar comunitatea internaţională este conştientă de acest lucru. În urma unui vot istoric, luna trecută, această organizaţie, cu sediul la Haga, este de-acum abilitată să-i desemneze pe cei care folosesc armament chimic în Siria.
Atribuirea ”responsabilităţii este cheia”, primul pas către traducerea în justiţie a vinovaţilor, consideră Uzumcu.
Altfel, ”nu vom putea să asigurăm disuasiunea, nu putem împiedica alte utilizări, o cultură a impunităţii ar fi extrem de periculoasă în viitor”, a subliniat el, în timp ce o echipă OIAC se află în Regatul Unit – a doua oară în acest an.
Aceşti anchetatori, care au sosit duminică, prelvă eşantioane de ţesut de la Dawn Sturgess, moartă pe 8 iulie. Ea şi partenerul ei, Charlie Rowley, care îşi revine la spital, ar fi fost expuşi aceleiaşi otrăvi folosite în martie la Salisbury contra unui fost agent dublu rus, Serghei Skripal, şi fiicei sale, Iulia.
Îngrijorat de evenimentele din Anglia, directorul OIAC a dezvăluit înfiinţarea unui mic grup de lucru cu scopul de a afla mai multe despre acest agent neurotoxic, noviciok potrivit Regatului Unit, atât de rar încât nici nu figurează în fişierele acestei organizaţii internaţionale.
