Ministrul american al justiţiei, Jeff Sessions, a dat asigurări marţi, în timpul unei audieri în Comisia de afaceri juridice a Camerei Reprezentanţilor, că o decizie de a numi sau nu un procuror special pentru a ancheta cu privire la e-mailurile fostului secretar de stat Hillary Clinton va fi luată ‘rapid’, transmite agerpres .
‘Puteţi fi siguri că (această decizie) va fi luată fără influenţă politică, în mod corect şi adecvat’, a declarat Jeff Sessions.
Mai multe media americane au publicat luni o scrisoare adresată de Ministerul Justiţiei Comisiei pentru afaceri juridice a Camerei Reprezentanţilor, scrisoare potrivit căreia procurori federali sunt în curs de a examina oportunitatea numirii unui procuror special care să investigheze în special Fundaţia Clinton sau utilizarea de către Hillary Clinton a unui server privat de mesagerie electronică pe când era secretar de stat.
Citiți și : Slovacia : 78 de imigranţi ilegali reținuți la Zilina
Preşedintele american Donald Trump a cerut în repetate rânduri ca fosta sa contracandidată în alegerile din noiembrie 2016 să fie urmărită în justiţie, reproşându-i lui Sessions lipsa de acţiune în acest sens.
Potrivit BBC News, Ministerul de Justiţie le-a cerut procurorilor să investigheze ‘anumite aspecte’ privind Fundaţia Clinton şi vânzarea companiei Uranium One.
Uranium One – o companie minieră canadiană care deţinea o cincime din rezervele de uraniu din SUA – a fost achiziţionată de compania rusă de stat Rosatom.
Departamentul de Stat, în mandatul fostului secretar Hillary Clinton, a ajutat la aprobarea achiziţiei în 2010.
Democraţii au numit dosarul ‘Uranium One’ o ‘diversiune de amploare’ de la anchetele care vizează preşedinţia lui Donald Trump, în timp ce republicanii au acuzat Departamentul de Stat că a aprobat contractul după ce fundaţia caritabilă a lui Bill Clinton a primit o donaţie de 145 milioane de dolari.
Unele dintre contribuţii nu au fost făcute publice de soţii Clinton, în pofida angajamentului lor de a-şi prezenta transparent toţi donatorii, a scris cotidianul New York Times.
Totodată, Bill Clinton a fost plătit cu 500.000 de dolari pentru un discurs la Moscova de o bancă de investiţii având legături cu Kremlinul, care promova acţiuni la Uranium One
