Lidera opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, care a condus cea mai mare provocare la adresa regimului de la Minsk în cei 26 de ani de când preşedintele Aleksandr Lukaşenko se află la putere, a declarat într-un interviu difuzat vineri că nu va candida la preşedinţie dacă se vor organiza noi alegeri, informează Reuters, scrie agerpres.
Tihanovskaia, principala rivală electorală a preşedintelui Lukaşenko la controversatele alegeri prezidenţiale din 9 august în care acesta a fost declarat învingător, a fugit în Lituania. Ea a ieşit din anonimat pentru a-l înlocui pe soţul său, Serghei Tihanovski (un blogger cunoscut în Belarus) în cursa electorală, după ce acesta a fost băgat la închisoare de regim în luna mai.
Citește și : Zeci de foşti responsabili republicani cu securitatea naţională se dezic de Trump şi anunţă că votează cu Biden
“Nu intenţionez să conduc”, a răspuns Tihanovskaia într-un interviu acordat Belsat TV, întrebată dacă ea sau soţul ei vor candida la preşedinţie în cazul în care vor fi organizate noi alegeri, aşa cum solicită opoziţia.
Întrebată dacă s-a săturat de politică, aceasta a răspuns: “Mai mult decât de-ajuns”.
Protestele de masă au izbucnit după ce preşedintele Lukaşenko a fost acuzat de fraudarea scrutinului, acuzaţie pe care acesta o respinge.
Tihanovskaia a declarat că eliberarea deţinuţilor politici reprezintă una din solicitările protestatarilor, iar “alegeri noile, corecte şi transparente, pot restabili justiţia”.
Citește și : UNHCR susţine că deţine mărturii privind abandonarea migranţilor pe mare de către Garda de Coastă greacă
Fosta profesoară de engleză în vârstă de 37 de ani nu şi-a propus să devină liderul rezistenţei populare împotriva regimului Lukaşenko. Însă, când soţul ei a fost închis iar alţi candidaţi au fost împiedicaţi să candideze la alegeri, Tihanovskaia a devenit principalul contracandidat al şefului statului.
La începutul acestei săptămâni, Svetlana Tihanovskaia a afirmat că este pregătită să conducă Belarusul, o ţară cu 9.5 milioane de locuitori, şi a solicitat crearea unui mecanism legal care să asigure posibilitatea organizării de noi alegeri prezidenţiale.
