Tacticile dezinformării. Campaniile electorale din Europa se află sub ameninţarea constantă a interferenţelor străine

François-Xavier Bellamy, candidatul principal al partidului conservator francez, Les Républicains, la viitoarele alegeri europene, a dezvăluit luni că a fost vizat de o tentativă de atac cibernetic lansat de un grup despre care se crede că ar avea legături cu guvernul chinez. Venind la scurt timp după anunţul candidatului Partidului Socialist, Raphaël Glucksmann, care a anunţat că a fost ţinta a ceea ce părea a fi o campanie de dezinformare în masă pe reţelele sociale, declaraţia lui Bellamy aminteşte în mod clar de ameninţarea interferenţei străine care continuă să afecteze partidele ce concurează la alegerile din iunie, relatează FRANCE 24, potrivit stiripesurse.ro.

Bellamy a anunţat luni că a depus o plângere după ce a fost vizat de o tentativă de atac cibernetic din partea unui grup de hackeri numit APT31, despre care mai multe ţări – inclusiv SUA şi Marea Britanie – cred că are legături cu guvernul chinez.

“Într-un moment în care preşedintele chinez Xi Jinping se lansează într-o vizită de stat la Paris, există sentimentul că nu am înţeles miza actuală în ceea ce priveşte interferenţele străine”, a declarat Bellamy pentru AFP. Candidatul i-a cerut preşedintelui francez Emmanuel Macron să sublinieze necesitatea de a respecta integritatea Parlamentului European în timpul discuţiilor sale cu omologul său chinez.

Citeşte şi: Doi poliţişti împuşcaţi de un bărbat într-un comisariat din Paris – Stiripesurse.md

Bellamy face parte dintr-un grup de şapte parlamentari francezi care ar fi fost vizat de APT31 cu e-mailuri de phishing în ianuarie 2021. Toţi cei şapte sunt membri ai Alianţei interparlamentare privind China, un grup creat în 2020 pentru a coordona acţiunile în diferite probleme legate de China, cum ar fi pandemia COVID-19, reprimarea minorităţii uigure din Xinjiang şi protestele din Hong Kong din 2019-2020. Însă atacul a fost descoperit abia la sfârşitul lunii martie 2024, după ce Departamentul de Justiţie al SUA a publicat un rechizitoriu prin care şapte cetăţeni chinezi au fost acuzaţi că au făcut parte dintr-o “operaţiune prolifică de hacking la nivel mondial”.

Atacul cibernetic a fost un ecou al unei campanii de dezinformare care a vizat şi un alt viitor parlamentar european, Raphaël Glucksmann, cu doar câteva săptămâni în urmă. Glucksmann, care a fost vocal în ceea ce priveşte problema uigurilor, a fost informat la mijlocul lunii aprilie că unele conturi legate de China l-au acuzat pe reţelele de sociale că este un cal troian pentru americani – mai exact, pentru CIA – în Europa.

“Regimul chinez m-a sancţionat deja în mod oficial, iar regimul rus a răspândit deja ştiri false şi ameninţări împotriva mea de nenumărate ori”, a postat el pe X la 16 aprilie. “Aceste calomnii patetice nu ne vor face să ne abatem de la calea noastră: apărarea neobosită a democraţiei noastre şi a Europei”, a promis candidatul socialist.

PORTAL KOMBAT

Glucksmann fusese pus în gardă de Viginum, agenţia guvernamentală însărcinată cu urmărirea dezinformării în timpul alegerilor, care raportează Secretariatului General pentru Apărare şi Securitate Naţională din Franţa. La începutul lunii februarie, Viginum a dezvăluit ceea ce agenţia a descris ca fiind o reţea “structurată şi coordonată” de site-uri care răspândesc propaganda rusă în Europa şi în SUA. Supranumită “Portal Kombat”, această reţea număra atunci 193 de site-uri. De atunci, Viginum a descoperit 31 de noi nume de domenii create între 20 şi 26 martie care au legătură cu Portal Kombat.

“Site-urile din această reţea nu produc niciun conţinut original, ci retransmit masiv texte provenind în principal din trei tipuri de surse: conturi de reţele sociale ale actorilor ruşi sau pro-ruşi, agenţii de presă ruseşti şi site-uri oficiale ale instituţiilor sau actorilor locali”, arată Viginum.

“De la mijlocul anilor 2010, nici un scrutin major într-o democraţie liberală nu a fost scutit” de acest tip de tentative de manipulare, a avertizat şeful Viginum, locotenent-colonelul Marc-Antoine Brillant, într-o conferinţă de presă susţinută alături de ministrul francez delegat pentru Europa, Jean-Noël Barrot.

Brillant a spus că 2024 este un “an foarte special”, având în vedere conflictele din Ucraina şi Gaza, dar şi pentru că “Franţa va avea o expunere foarte specială în această vară, prin găzduirea Jocurilor Olimpice”. În acest context, a spus el, alegerile din 9 iunie sunt “deosebit de atractive pentru jucătorii străini în materie de manipulare a informaţiilor”.

Agenţia guvernamentală a emis un avertisment către partidele politice franceze în cadrul unei reuniuni din 29 martie. Scopul a fost de a sensibiliza echipele lor de campanie cu privire la diferite tipuri de ameninţări online, precum şi de a le împărtăşi câteva bune practici de igienă digitală.

CU OCHII PE REŢELELE SOCIALE

Partidul Renaissance al lui Macron ia în serios această problemă. Preşedintele francez a fost el însuşi victima unui atac cibernetic în timpul campaniei prezidenţiale din 2017, care a dus la publicarea mai multor schimburi de e-mailuri cu echipa sa.

“Ne sensibilizăm echipele şi le reamintim în mod regulat regulile de igienă informaţională, cu exerciţii regulate, cum ar fi trimiterea de e-mailuri false de phishing către angajaţii noştri”, a declarat echipa candidatului principal al Renaissance, Valérie Hayer. “De asemenea, am pus în funcţiune instrumente de monitorizare a anomaliilor din reţelele noastre digitale. Şi, în cele din urmă, suntem atenţi la ştirile false care ne-ar putea viza pe reţelele sociale”, a explicat stafful candidatei.

Celelalte partide contactate de FRANCE 24 – Les Républicains, Partidul Socialist, Partidul Verzilor şi  La France insoumise – au pus în aplicare măsuri preventive similare.

Dar, chiar dacă partidele politice din Franţa încearcă să rămână vigilente, guvernul francez consideră că problema influenţei străine trebuie abordată la nivel european.

“Am cerut Comisiei Europene să îşi exercite competenţele de supraveghere şi de reglementare asupra marilor platforme pentru a le cere să dea dovadă de cea mai mare vigilenţă în timpul perioadei de campanie, al perioadei de pauză electorală şi în ziua alegerilor”, a declarat Barrot în conferinţa de presă din 24 aprilie.

Bruxelles-ul nu a întârziat să răspundă. Comisarul european pentru afaceri digitale, Thierry Breton, a deschis la 30 aprilie o anchetă împotriva Facebook şi Instagram, suspectând că nu şi-au îndeplinit obligaţiile în lupta împotriva dezinformării înaintea alegerilor europene.

SERIE DE SCANDALURI

Comisia Europeană a fost împinsă la acţiune în urma unei serii de scandaluri care au ieşit la iveală în ultimele luni.

La 23 aprilie, justiţia germană a anunţat arestarea lui Jian Guo, unul dintre asistenţii europarlamentarului Maximilian Krah, candidatul din fruntea listei partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Suspectul a fost acuzat că i-a spionat pe disidenţii chinezi din Germania şi că a împărtăşit informaţii despre Parlamentul European cu o agenţie de informaţii chineză. Atât birourile lui Krah, cât şi cele ale lui Guo au fost percheziţionate marţi de poliţia germană, în baza ordinelor emise de judecătorul german de instrucţie şi a unui ordin european de anchetă.

În martie, serviciile de informaţii cehe au anunţat că au descoperit o reţea finanţată de Moscova pentru a răspândi propagandă pro-rusă în Europa, vizând în special Parlamentul European. Grupul ar fi folosit site-ul de ştiri Voice of Europe, cu sediul la Praga, pentru a publica informaţii care, aparent, aveau ca scop să descurajeze UE să trimită mai mult ajutor Ucrainei. Închis de guvernul ceh, site-ul şi-a reluat între timp activităţile în Kazahstan, potrivit Euractiv.

În fine, afacerea Qatargate, dezvăluită în decembrie 2022 de presa belgiană, a scos la iveală un scandal de corupţie în care au fost implicaţi Qatarul şi vicepreşedinta Parlamentului European, europarlamentarul grec Eva Kaili.

METODELE FOLOSITE ÎN CAZUL INTERFERENŢELOR ELECTORALE STRĂINE

Amplificarea naraţiunilor şi/sau sentimentelor negative prin intermediul reţelelor de boţi şi troli

Acest modus operandi constă în amplificarea naraţiunilor pe un subiect care provoacă dezbinare şi modelarea selectivă a faptelor în jurul acestuia, prin intermediul unui flux constant de publicaţii, pe o singură axă semantică.

Imitarea presei legale

Această metodă constă în înşelarea utilizatorilor de internet prin uzurparea identităţii unei surse media legitime, de exemplu prin crearea unui site fals, pentru a difuza conţinuturi inexacte.

Manipularea procesului electoral

Constă în manipularea informaţiilor despre procesul electoral, cum ar fi difuzarea de informaţii false despre datele scrutinului, cu scopul de a reduce prezenţa la vot în ziua alegerilor.

Publicitatea politică online

Acest modus operandi implică deturnarea sistemelor de publicitate online ale diferitelor platforme pentru a difuza conţinuturi polarizante de natură politică. Această metodă permite direcţionarea către anumite categorii de cetăţeni în funcţie de diferite caracteristici, cum ar fi vârsta sau locaţia, dar şi să ajungă la utilizatori care nu sunt abonaţi la contul iniţial.

Astroturfing

Este o metodă are ca scop crearea sau amplificarea unui subiect controversat, în general în jurul unuia sau mai multor hashtag-uri, ai cărui actori vor căuta să îi sporească vizibilitatea. Crearea şi partajarea masivă de imagini permite ca naraţiunile să fie diseminate pe scară mai largă.

Scurgerile deliberate de date sau doxxing-ul

Constă în utilizarea unei varietăţi de metode pentru a obţine informaţii sensibile despre un candidat sau o echipă de campanie şi publicarea lor online pentru a le păta imaginea.

Publicarea de conţinut fabricat prin intermediul conturilor media sau de socializare

Acest mod de operare constă în imitarea identităţii unui candidat pe reţelele sociale în scopul de a transmite informaţii false care ar putea să îi aducă prejudicii. De asemenea, implică posibilitatea de a prelua controlul asupra unor mijloace de comunicare sau a unor conturi autentice de reţele sociale pentru a publica conţinuturi false sau înşelătoare.

Instigarea la acţiuni fizice

Poate lua forma unor apeluri online la manifestaţii sau la deteriorarea secţiilor de votare sau a birourilor partidelor politice. Evenimentele care rezultă în lumea fizică pot fi apoi instrumentalizate în spaţiul digital.

Crearea de videoclipuri deepfake

Acest mod de operare constă în crearea unei înregistrări video sau audio create sau modificate prin intermediul inteligenţei artificiale. Bazată pe tehnologia deep learning, această tehnică permite generarea de falsuri credibile pornind de la un conţinut real, uşor accesibil.