Kievul acuză Rusia că vrea să îşi crească sprijinul militar pentru separatiştii proruşi din estul Ucrainei, după decizia Moscovei de a pune capăt mandatului observatorilor europeni desfăşuraţi la frontiera ucraineano-rusă, relatează AFP, potrivit agerpres.
“Considerăm că această decizie a Rusiei este o dovadă a intenţiei sale de a continua şi de a-şi spori livrările de arme”, “muniţii, trupe regulate şi mercenari” spre teritoriile aflate sub controlul separatiştilor, a transmis diplomaţia ucraineană într-un comunicat publicat joi seară.
Citeşte şi: ATAC cu CUŢITUL într-un mall din Noua Zeelandă – Black News
Este vorba de o “sabotare” a acordurilor de pace de la Minsk privind rezolvarea acestui conflict aflat în derulare din 2014, se arată în comunicat.
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a desfăşurat sute de observatori în zona de război din Ucraina şi în special în cele două puncte de trecere situate în partea frontierei ucraineano-rusă controlată de separatişti.
Rusia, acuzată de Kiev şi de Occident că îi susţine militar pe rebeli şi care neagă în continuare acest lucru, a explicat că prezenţa observatorilor în cele două posturi de frontieră “nu exercită nicio influenţă pozitivă asupra procesului de reglementare (a conflictului)” şi că “nu mai este utilă continuarea sa”.
Rapoarte ale OSCE despre aceste puncte de trecere conţin informaţii privind traversarea frontierei de către personal suspect.
Occidentul şi Ucraina acuză de asemenea Rusia că îi echipează pe separatişti în secret prin alte puncte de trecere, nesupravegheate de observatori.
Citeşte şi: POTOP în SUA! Cel puţin 44 de oameni au murit în New York – Black News
Potrivit anchetatorilor internaţionali, zborul MH-17 al avionului de linie al Malaysia Airlines doborât în iulie 2014 deasupra estului Ucrainei (298 de morţi) a fost distrus de o rachetă BUK transportată de la o unitate militară rusă în zona de conflict. Moscova neagă orice responsabilitate în acest caz.
Războiul din estul Ucrainei a făcut în total peste 13.000 de morţi şi a dus la strămutarea a aproape 1,5 milioane de persoane.
