Belgia a sistat viza pentru un universitar chinez, care conducea Institutul Confucius din Bruxelles, căruia i s-a interzis accesul timp de opt ani în cele 26 de ţări din spaţiul Schengen, informează miercuri AFP, citând surse apropiate dosarului, confirmând astfel o informaţie apărută în cotidianul belgian De Morgen, transmite şi agerpres.
Politologul Xinning Song era supravegheat de Securitatea de Stat, serviciul civil de informaţii în Belgia, pentru ‘atingere la securitatea naţională’, potrivit sursei menţionate.
Citeşte şi: Camera Reprezentanţilor RECUNOAŞTE ‘genocidul armean’
Contractul său cu VUB, universitatea parteneră bruxelleză din 2016 a Institului Confucius (IC), a fost întrerupt, a indicat un purtător de cuvânt al acestei universităţi de limbă neerlandeză, Sicco Wittermans.
‘IC va avea un nou director numit de China cu care vor fi încheiate acorduri clare’, a adăugat Wittermans.
Ziarele flamande De Morgen şi De Standaard evocă suspiciuni ‘de spionaj’ în beneficiul guvernului chinez, fără a spune precis ceea ce i se reproşează lui Xinning Song.
În lume, există peste 500 de institute Confucius, organisme de răspândire a limbii şi culturii chineze comparabile cu Institutele franceze sau Institutele Cervantes pentru spaniolă.
Unele dintre aceste institute chineze au fost deja suspectate că ar face propagandă regimului comunist în universităţi străine, în special în Australia şi Statele Unite, dar Beijingul a infirmat.
În Belgia, lansarea Institutului Confucius a făcut obiectul unei ceremonii oficiale la 29 iunie 2015 la Bruxelles, la care au participat premierul belgian Charles Michel şi omologul său chinez Li Keqiang.
Pe site-ul său, institutul chinez laudă înfiinţarea acestei instituţii care îi permite să se adreseze ‘funcţionarilor UE, diplomaţilor şi reprezentanţilor organismelor internaţionale’ stabilite în capitala belgiană.
Potrivit Oficiului pentru străini, agenţia naţională de imigraţie în Belgia, Song stătea în ţară în mod regulat din 2007, chiar dacă nu era rezident permanent. La începutul lunii septembrie i s-a refuzat viză ‘din motive de ordine publică’, a declarat Oficiul, fiind vorba de o terminologie care vizează, conform altor surse chestionate de AFP, activităţi de ingerinţă şi spionaj urmărite îndeaproape de Serviciul Securităţii de Stat al Belgiei.
Citeşte şi: Forţele ruso-turce vor începe patrularea în nordul Siriei
În cazul lui Song, suspiciunile au antrenat – o măsură rară, potrivit aceloraşi surse – interdicţia de intrare care a fost extinsă la toate cele 26 de ţări Schengen, zona fără frontiere interne, pe o perioadă de opt ani.
‘Se decide de la caz la caz. Aceste alerte în sistemul Schengen pot cuprinde perioade de cinci ani, iar uneori până la 15 ani, ca în cazul celor condamnaţi pentru terorism’, a subliniat una din sursele apropiate de dosar.
Spaţiul Schengen grupează 22 din cele 28 de state membre ale UE (excluzând mai ales Regatul Unit şi Irlanda) plus Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein.
