Ungaria şi Polonia devin tot mai autoritare, a atras atenţia marţi o organizaţie civică europeană, cu o zi înainte ca instanţa supremă a Uniunii Europene să decidă dacă vor fi tăiate sau nu fondurile pentru ţările membre care încalcă drepturile şi libertăţile democratice, relatează Reuters, potrivit agerpres.
Uniunea Libertăţilor Civile pentru Europa, cu sediul la Berlin, a pus accentul pe cele două ţări într-un raport mai amplu în care se evidenţiază modul în care statul de drept s-a deteriorat în blocul comunitar în timpul pandemiei de coronavirus.
Citește și : Una dintre cele mai vechi grădini zoologice din Marea Britanie îşi închide definitiv porţile
Această organizaţie civică, ce reuneşte asociaţii de apărare a drepturilor şi libertăţilor din 17 ţări din UE, susţine că Ungaria şi Polonia “îşi înăspresc controlul asupra sistemului de justiţie, societăţii civile şi media şi, în paralel, diminuează drepturile de bază ale omului şi alimentează diviziunile prin scoaterea ca ţapi ispăşitori a migranţilor şi a altor grupuri minoritare”.
Varşovia şi Budapesta neagă orice nereguli şi acuză în schimb UE că impune valori liberale care sunt străine de societăţile lor, pe care ele le consideră a fi tradiţionale, conservatoare şi catolice.
Miza disputelor privind statul de drept în UE este de sute de miliarde de euro. Coeziunea şi poziţia internaţională a blocului comunitar au fost afectate de astfel de dispute tot mai acide.
Treizeci şi şase de miliarde de euro reprezentând fonduri de relansare alocate pentru Polonia şi şapte de miliarde de euro pentru Ungaria sunt deja îngheţate din cauza istoricului lor privind drepturile şi valorile democratice.
Premierul ungar Viktor Orban a acuzat UE că duce un “jihad” cultural împotriva Ungariei, în timp ce Varşovia a ameninţat că va reacţiona prin blocarea altor politici ale UE acolo unde deciziile se fac prin consens.
Dacă, aşa cum e de aşteptat, Curtea de Justiţie a UE, cu sediul la Luxemburg, va menţine noul instrument de sancţionare al UE, blocul comunitar va avea nevoie totuşi de câteva săptămâni pentru a începe procesul de tăiere a fondurilor.
Acest lucru înseamnă că de fapt nu vor fi opriţi bani până la alegerile de la 3 aprilie din Ungaria, când Orban va avea parte de cea mai strânsă cursă electorală de la victoria sa lejeră din 2010.
Citește și : Boris Johnson se bazează pe spionii săi: ‘Informaţiile încă nu sunt încurajatoare!’
Ar putea dura până la sfârşitul anului sau până la începutul lui 2023 pentru a se ajunge în acest punct, asta dacă se va ajunge vreodată acolo, susţine un oficial al UE.
Un înalt diplomat european se aşteaptă ca în cele din urmă să fie activată o sancţiune care presupuse reducerea fondurilor din cauza încălcărilor statului de drept, dar ea va trebui să fie aplicată cu atenţie, pentru a nu exista riscul de a bloca decizii ale UE în politica privind mediul şi în politica externă. Diplomatul anticipează negocieri prelungite.
