Vicepremierul polonez Jaroslaw Gowin a evocat miercuri un ”acord în triunghiul Varşovia-Berlin-Budapesta” care ar putea permite evitarea veto-ului pe care Polonia şi Ungaria îl menţin asupra bugetului multianual al UE şi planului european de relansare din cauza condiţionării accesării fondurilor europene de statul de drept, relatează AFP şi Reuters, potrivit agerpres.
Potrivit unui alt oficial polonez, citat de Reuters sub condiţia anonimatului, există un astfel de acord cu preşedinţia germană a Consiliului UE, dar mai este nevoie şi de acceptul unor state UE ”sceptice”, printre care se numără Olanda.
Citeşte şi: Un tânăr de 18 ani plănuia un atac terorist în Australia
”Potrivit delegaţiilor poloneze şi ungare, motivele pentru care Polonia şi Ungaria adoptă o poziţie diferită faţă de alte ţări membre ale UE practic au dispărut”, a declarat Jaroslaw Gowin, care conduce partidul ”Acord”, o mică formaţiune din coaliţia guvernamentală a premierului Mateusz Morawiecki condusă de partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS).
”Aceasta este şi poziţia Germaniei, în linie cu cea a Poloniei şi Ungariei. Dar, desigur, este nevoie de unanimitate pentru un acord în Consiliul European”, la summitul din 10-11 decembrie, a adăugat Gowin, fără alte detalii.
Vicepremierul Jaroslaw Gowin declarase săptămâna trecută că Varşovia ar putea ridica veto-ul asupra bugetului UE şi planului de relansare dacă liderii europeni emit o declaraţie prin care se angajează că noul mecanism de condiţionare a accesării fondurilor europene se va aplica numai pentru situaţiile strict legate de bugetul UE, nu pentru chestiuni politice, poziţie infirmată apoi de premierul Mateusz Morawiecki.
În declaraţia dată acum, vicepremierul Gowin a mai spus că dacă guvernul de la Varşovia nu reuşeşte să ajungă la un compromis cu UE în această chestiune, aceasta ar putea conduce la alegeri anticipate în Polonia. ”Alternativa pentru guvernul dreptei unite ar fi alegerile anticipate, ceea nu prea ar ajuta Polonia în timp de pandemie”, a afirmat liderul partidului Acord, potrivit Reuters.
După ce la reuniunea ambasadorilor statelor UE din 16 noiembrie a fost adoptat prin majoritate calificată un mecanism ce condiţionează accesarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, Polonia şi Ungaria au blocat prin veto într-un vot preliminar la aceeaşi reuniune bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi planul ”Next Generation” care are la bază un fond de 750 de miliarde de euro din care statele membre vor accesa credite şi granturi.
Citeşte şi: Japonia vrea să instaleze un sistem antirachetă american pe navele sale de război
Noul mecanism european de condiţionalitate, adoptat în urma unei înţelegeri între Parlamentul European şi preşedinţia germană a Consiliului UE, permite suspendarea fondurilor europene în cazul unui stat membru atunci când Comisia Europeană consideră că acesta încalcă statul de drept, dacă statele membre aprobă prin majoritate calificată această măsură împotriva respectivei ţări.
Guvernele de la Varşovia şi Budapesta văd în acest mecanism un instrument politic arbitrar şi abuziv prin care se urmăreşte să fie sancţionate ţările care promovează politici neagreate la Bruxelles. Ungaria se teme în special că va fi sancţionată pentru măsurile ei împotriva migraţiei şi pentru chestiunile ce ţin de identitatea de gen, precum înscrierea definiţiei familiei tradiţionale în Constituţie propusă recent de guvernul de la Budapesta, în timp ce Polonia se află în conflict cu instituţiile europene pe tema reformelor judiciare şi a drepturilor persoanelor LGBT.
