Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut vineri Letoniei să adopte măsuri împotriva spălării banilor, într-un moment în care statul baltic încearcă să-şi restabilească reputaţia după recentele scandaluri în care a fost implicat sectorul său financiar, transmite Reuters, potrivit agerpres.
Anul trecut a fost închis ABLV Bank, după ce Trezoreria SUA a publicat un raport referitor la “spălare de bani instituţionalizată” la a treia mare bancă din Letonia, ABLV, inclusiv tranzacţii care au legătură cu Coreea de Nord.
Citește și : Canada repatriază tonele de deşeuri care au provocat o criză cu Filipine
Conform raportului, directorii, acţionarii şi angajaţii ABLV au făcut din “spălarea de bani o componentă de bază a practicilor de afaceri ale băncii”, iar Trezoreria SUA a propus ca ABLV să fie exclusă din sistemul financiar american. ABLV a dezminţit acuzaţiile, spunând că raportul conţine “informaţii excesiv de calomniatoare”. Ulterior, ABLV a fost închisă. De asemenea, Letonia a interzis “companiile scoică” (shell companies) – entităţi folosite deseori pentru spălarea banilor.
Închiderea băncii a declanşat în Letonia cea mai gravă criză financiară din ultimul deceniu.
“Eşecul măsurilor împotriva spălării banilor şi combaterea finanţării terorismului, şi concentrarea băncilor care deservesc clienţii străini spre un model viabil de afaceri ar putea submina semnificativ stabilitatea sistemului financiar şi capacitatea sa de a sprijini investiţiile şi creşterea economiei”, se arată în raportul FMI.
Pe fondul criticilor internaţionale, Guvernul a anunţat măsuri de curăţare a sectorului financiar înaintea evaluării Comitetului Moneyval (Comitet de experţi pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor, organism din cadrul Consiliului Europei), care ar putea plasa Letonia în categoria ţărilor riscante.
Parlamentul de la Riga a votat luna aceasta în favoarea extinderii atribuţiilor autorităţii de reglementare în combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului.
“Eforturile trebuie continuate, dificultăţile cu care se confruntă sistemul financiare sunt semnificative”, a afirmat Iva Petrova, şeful misiunii FMI în statul baltic.
Sistemul financiar din Letonia este afectat şi de problemele cu care se confruntă guvernatorul Băncii Naţionale, Ilmars Rimsevics, acuzat că a primit mită 250.000 de euro de la o bancă acuzată de spălare de bani. Guvernatorul a negat acuzaţiile.
Oficialului i s-a interzis să mai exercite atribuţiile de guvernator al Băncii Naţionale a Letoniei. În plus, Rimsevics a fost împiedicat să ia parte la reuniunile Consiliului guvernatorilor BCE, inclusiv la şedinţele de politică monetară.
Citește și : A şaptea rundă de negocieri de pace între SUA şi talibani a început sâmbătă la Doha
În replică, Banca Centrală Europeană a dat în judecată Letonia la CJUE, avocaţii Băncii Centrale Europene susţinând că absenţa lui Rimsevics riscă să afecteze reputaţia BCE, ar putea aduce atingere independenţei BCE şi ameninţă să provoace întârzieri în procesul de luare a deciziilor, în condiţiile în care o ţară membră a zonei euro este privată de votul său.
Recent, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a dat câştig de cauză Băncii Centrale Europene, după ce a decis că Letonia a încălcat legislaţia UE atunci când l-a demis pe Rimsevics. În decizia sa, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a subliniat că Letonia nu a furnizat nicio dovadă de corupţie în ceea ce îl priveşte pe Rimsevics.
Ilmars Rimsevics este guvernator al Băncii Centrale a Letoniei din 2001 şi face parte din Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE).
