Ţările mediteraneene din Uniunea Europeană care alcătuiesc grupul Med5, Spania, Italia, Grecia, Cipru şi Malta, au convenit sâmbătă să ceară UE o repartizare echitabilă a responsabilităţilor în materie de migraţie, având ca prioritate prevenirea la sursă şi o finanţare “adecvată” pentru ca aceasta să fie eficientă, relatează EFE, potrivit agerpres.
Acest lucru va presupune instituirea unui “mecanism de relocare previzibil şi obligatoriu pentru acele state care trebuie să facă faţă sosirii (…) din cauza situaţiei lor geografice”, subliniază comunicatul comun emis de Spania, gazda reuniunii, citat de AFP.
Citește și : UE denunţă spionajul cibernetic al Rusiei şi ameninţă cu sancţiuni
Polonia, Ungaria şi Republica Cehă, de exemplu, au refuzat să primească migranţi în timpul valului din 2015, care a fost cauzat în mare parte de războiul din Siria.
Pentru ca prevenirea să fie eficientă, având în vedere “natura sa structurală”, politica de migraţie a Uniunii trebuie să fie finanţată în mod adecvat, abordând “în mod proporţional” toate rutele de migraţie către UE, se arată în document.
UE nu îşi poate permite să aştepte ca fluxurile migratorii să ajungă la frontierele externe”, afirmă Med5, care pledează pentru consolidarea capacităţilor ţărilor de origine şi de tranzit, precum şi pentru crearea structurilor de primire necesare în aceste regiuni şi în jurul lor.
Textul convenit prevede, de asemenea, că UE trebuie “să rămână unită şi cu o singură voce împotriva utilizării migraţiei ilegale în scopuri politice”.
Miniştrii de interne şi ai migraţiei din cele cinci ţări s-au reunit în cadrul unui summit în oraşul Malaga (sud) pentru a-şi consolida poziţia comună în cadrul negocierilor pentru viitorul Pact european privind migraţia şi azilul.
”Vocea şi viziunea noastră nu trebuie doar să fie luate în considerare, ci să devină centrale” în UE, care are nevoie de o politică de migraţie şi azil “bazată pe solidaritate, responsabilitate şi umanitate” şi care să fie “mai echilibrată, mai corectă, mai realistă şi mai europeană”, a declarat presei ministrul spaniol de interne Fernando Grande-Marlaska.
”Migraţia nu este o provocare temporară, ci una structurală, care necesită soluţii pe termen mediu şi lung, metode permanente şi durabile, precum şi o finanţare garantată şi flexibilă”, a subliniat ministrul spaniol.
Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), plecările, interceptările şi sosirile de migranţi în zona centrală a Mediteranei sunt în creştere în acest an.
Citește și : Norvegia RENUNŢĂ la toate restricţiile pandemice
Cel puţin 1.113 persoane au murit în Mediterana în prima jumătate a anului 2021 în timp ce încercau să ajungă în Europa, potrivit OIM, al cărei raport pentru 2020 a estimat la 17.000 numărul de decese legate de aceste traversări clandestine între 2014 şi 2018.
La rândul său, SOS Mediterranee susţine că a salvat peste 34.000 de persoane din februarie 2016, mai întâi cu Aquarius, apoi cu Ocean Viking.
