Un număr de 74.650 de cazuri care ar fi trebuit să fie soluţionate anul trecut de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) sunt încă în aşteptare, o creştere de 6,4% în decurs de un an, situaţie generată şi de sosirea masivă de sesizări dintr-un număr mic de ţări, în special Turcia, dar şi Belgia sau Rusia, scrie joi agenţia EFE, potrivit agerpres.
Cele mai multe dosare în aşteptare privesc cazuri legate de Turcia, respectiv 20.115, din care mai mult de jumătate privesc tentativa de lovitură de stat din 2016 împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Urmează Rusia, cu 16.742 de cazuri, Ucraina cu 10.400, România cu 4.800 şi Italia cu 3.550, a consemnat şi AFP.
Citește și : China anunţă o scădere cu 80% a numărului zilnic de decese asociate COVID-19
Situaţia Rusiei este specială, întrucât a fost exclusă din Consiliul Europei după lansarea agresiunii contra Ucrainei, iar Moscova nu intenţionează în aceste condiţii să mai să acorde vreo atenţie hotărârilor CEDO.
Tratatul Consiliului Europei prevede însă că o ţară care părăseşte această organizaţie este în continuare obligată să aplice hotărârile CEDO date în cazurile înaintate acestei instanţe într-un termen de şase luni de când a încetat statutul de membru al respectivei ţări, adică în situaţia actuală a Rusiei cele transmise CEDO până pe 16 septembrie 2022.
Într-un verdict anunţat săptămâna trecută, instanţa europeană a condamnat Rusia pentru că nu a dat nicio formă de recunoaştere juridică cuplurilor homosexuale.
În pofida creşterii numărului cazurilor nesoluţionate, “productivitatea noastră a crescut”, a declarat preşedinta CEDO, irlandeza Síofra O’Leary. Cât despre Rusia, O’Leary a confirmat că “începând din martie nu mai există nicio comunicare” cu această ţară, care a “încetat să mai coopereze” cu instanţa europeană.
Alte 10.403 cazuri în aşteptare la CEDO privesc Ucraina, multe având legătură cu conflictul acesteia cu Rusia şi au continuat să se acumuleze nu doar după invazia rusă din februarie 2022, ci dinainte, de la anexarea Crimeii de către Rusia în 2014 şi declanşarea atunci a ostilităţilor militare în estul separatist pro-rus al Ucrainei.
Războiul ruso-ucrainean priveşte de asemenea 8 din cele 19 dispute interstatale transmise CEDO, acestea fiind deosebit de complexe, consumă multă resursă umană şi li se acordă o “prioritate absolută”, a spus Síofra O’Leary.
Una dintre ţările de unde au venit anul trecut cele mai multe denunţuri este Belgia, care are la CEDO peste 1.000 de dosare în care este acuzată de saturarea centrelor care găzduiesc migranţii.
CEDO angajează 640 de persoane, între care 250 de jurişti şi 46 de judecători, pentru un buget anual de 74 milioane de euro.
Citește și : Facebook şi Instagram îşi redeshid ‘porţile’ pentru Donald Trump
Grefierul şef al instanţei, Marialena Tsirli, a declarat, potrivit France Presse, că volumul de lucru este “excesiv” şi instituţia duce lipsă de personal, subliniind şi că “un sfert” din personal este finanţat din “donaţii voluntare din partea statelor”, care nu sunt permanente.
“Am pierdut 50 de jurişti în 10 ani, în timp ce numărul speţelor a crescut”, a punctat Siofra O’Leary, îndemnând şefii de stat să transforme “discursurile despre valori” în “sprijin material”, la următorul summit al Consiliului Europei ce va avea loc în mai la Reykjavik.
