Suntem la mijlocul lunii aprilie 2026. În urmă cu cinci săptămâni, la începutul lunii martie, în timp ce în Grecia dezbaterea publică despre sectorul primar este, pe bună dreptate, consumată de problemele sufocante legate de lichiditate, de faptul că Sistemul integrat de administrare și control (IACS) continuă să fie închis (în urma scandalului legat de plățile fictive în agricultură n.trad.) și de lipsa lucrătorilor agricoli, la doar câțiva kilometri spre nord, România schimbă probabil harta agricolă a Europei…
Recenta semnare a unui Memorandum la Beijing, între ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, și autoritățile chineze, nu este un simplu acord bilateral protocolar. Este mai degrabă o lecție de diplomație economică ce asigură exporturi de miliarde de euro care pot transforma România dintr-un exportator de materii prime ieftine într-un jucător global în domeniul alimentelor cu valoare adăugată ridicată.
Cifrele acordului sunt amețitoare…
Amploarea acordului este fără precedent pentru datele balcanice. În baza cadrului strategic, România va exporta acum peste 30% din producția sa internă de lactate direct către imensa piață chineză! Acest acord include și produse procesate din carne de pasăre și pește, în timp ce discuțiile despre carnea de porc și cereale sunt într-un stadiu avansat.
Cum au reușit?
Potrivit părții române, pașaportul către acest succes a fost calitatea, argumentând că produsele lactate românești au „cea mai curată etichetă din Uniunea Europeană”. China, al doilea cel mai mare partener comercial al României în afara UE, și-a deschis porțile către asociații și unități industriale mari care pot garanta volumul și standarde stricte de siguranță.
În comerțul cu alimente, volumele și standardele de siguranță sunt condiții prealabile pentru avansarea oricărui acord comercial. În Grecia, astfel de volume pot fi asigurate în principal de asociații, grupuri de producători sau chiar întreprinderi din sectorul privat. Adevărata dimensiune a acestui succes constă însă în momentul ales. În februarie 2026, Beijingul a anunțat impunerea unor tarife de 7,4% – 11,7% pentru o perioadă de cinci ani asupra produselor UE. Această mișcare reprezintă în mod clar o ripostă comercială împotriva tarifelor europene asupra vehiculelor electrice chinezești, impuse în octombrie 2024.
Așadar, în timp ce giganții europeni (cum ar fi companiile franceze și olandeze de lactate) își văd exporturile anuale de aproximativ 1,5 miliarde de euro (2024) afectate direct de noile tarife, România a făcut o manevră inteligentă. A valorificat relațiile bilaterale și și-a asigurat un „coridor” sigur pentru propriile produse, lăsându-și concurenții să se lupte cu tarifele vamale.
