Forţele militare conduse de Rusia şi-au încheiat miercuri retragerea din Kazahstan, unde au fost trimise pentru a susţine puterea locală în faţa revoltelor fără precedent declanşate la începutul anului, au anunţat agenţiile ruse, citându-l pe şeful misiunii, Andrei Serdiukov, informează AFP, potrivit agerpres.
“Operaţiunea de menţinere a păcii (…) de pe teritoriul Republicii Kazahstan s-a încheiat”, a declarat Andrei Serdiukov, comandantul acestei misiuni a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), alianţă militară condusă de Moscova.
Citeşte şi: Germania sare de 100.000 de infectări zilnice pentru prima dată de la începutul pandemiei – Black News
Citând Ministerul Apărării rus, agenţiile de presă ruse informează că “patru avioane ale aviaţiei de transport militar rus, cu soldaţi pentru menţinerea păcii, au decolat de pe aeroporturile din Nur-Sultan şi Almatî”, din Kazahstan.
Aceste aparate “aduc acasă ultimele unităţi” ale acestei forţe şi conducerea sa, precizează ministerul.
Retragerea intervine chiar în ziua în care Kazahstanul a ridicat starea de urgenţă impusă în timpul manifestaţiilor împotriva unei creşteri puternice a preţului la energie care au degenerat în revolte şi în operaţiuni de reprimare, în primele zile ale lui ianuarie.
Autorităţile kazahe au imputat violenţele unor “terorişti” formaţi în străinătate, versiune care le-a permis să cheme în ajutor soldaţi ruşi şi OTSC.
Contingentul, trimis pe 6 ianuarie în această fostă republică sovietică din Asia Centrală, la invitaţia preşedintelui său Kasîm-Jomat Tokaev, era format din 2.030 de militari ruşi, belaruşi, armeni, tadjici şi kîrgîzi.
Retragerea a început pe 13 ianuarie şi era programată să se încheie la 19 ianuarie.
Violenţele de la începutul lui ianuarie sunt cele mai grave din Kazahstan de la proclamarea independenţei sale, în 1991.
Bilanţul oficial este de 225 de morţi şi autorităţile au anunţat arestarea a circa 12.000 de persoane.
Puterea kazahă a afirmat că atacatori conduşi din străinătate au instrumentalizat mişcarea socială împotriva scumpirilor, însă nu a oferit dovezi în ceea ce priveşte natura “teroristă” a acestor revolte.
Cele mai grave violenţe au avut loc la Almatî, cu schimburi de focuri, distrugeri de magazine şi incendierea primăriei şi a reşedinţei prezidenţiale.
