Efective ale forţelor armate turce şi azere au început miercuri exerciţii militare în Azerbaidjan, au anunţat autorităţile de la Baku. Manevrele se vor desfăşura în mai multe regiuni, până în 10 august; vor participa şi blindate, artilerie, elicoptere de atac şi de transport, forţe antiaeriene şi unităţi de rachete antiaeriene, transmite agenţia naţională de presă din Azerbaidjan, preluată de dpa, scrie agerpres.
Exerciţiile au loc în contextul reizbucnirii conflictului dintre Azerbaidjan şi Armenia, soldat săptămânile trecute cu moartea a peste zece militari azeri. Luptele recente au avut loc mai ales într-o zonă de frontieră la nord de Nagorno-Karabah. Cele două părţi în conflict s-au acuzat reciproc de escaladare.
Citește și : Trump NU a vorbit cu Putin despre recompensele rușilor pentru uciderea soldaților americani în Afganistan
Cele două ţări îşi dispută regiunea Nagorno-Karabah şi alte teritorii încă de la sfârşitul anilor 1980, când ambele făceau parte din Uniunea Sovietică. În deceniul 1990, conflictul a ajuns la proporţiile unui război în care şi-au pierdut viaţa circa 30.000 de oameni. Nagorno-Karabah, recunoscută internaţional ca aparţinând Azerbaidjanului, cu populaţie majoritar musulmană, este ocupat de separatişti armeni creştini.
Turcia are legături etnice, culturale şi istorice puternice cu Azerbaidjanul, cu care s-a angajat în proiecte comune în domeniul energetic.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan le-a promis sprijin azerilor. Marţi, el a declarat că Turcia îşi menţine ferm angajamentele în Siria şi Libia şi a adăugat că în mod similar ‘sprijinim eforturile fraţilor noştri azeri de a-şi salva teritoriul ocupat şi de a-şi apăra patria’.
Citește și : Parlamentul italian APROBĂ prelungirea stării de urgență
Rusia are în continuare efective militare în Armenia. Preşedintele rus Vladimir Putin a discutat telefonic luni cu Erdogan; conform unui comunicat al Kremlinului, cei doi şefi de stat ‘şi-au exprimat interesul pentru coordonarea eforturilor de stabilizare în regiune’. Ei au discutat despre ‘lipsa de alternative la o soluţie politică sau diplomatică a conflictului din Nagorno-Karabah, pe baza legislaţiei internaţionale şi în interesul ambelor popoare, armean şi azer’.
