Cazinoul din Constanţa se numără printre cele mai pericilitate şapte monumente din Europa în 2018, conform anunţului făcut de joi de Europa Nostra, principala organizaţie de patrimoniu din Europa, şi de Institutul Băncii Europene de Investiţii.
Celelalte şase monumente simbol sunt Bisericile post-bizantine din Moscopole şi Vithkuq (Albania); Centrul istoric din Viena (Austria); Monumentul Buzludja (Bulgaria); Mănăstirile şi schitul David Gareji (Georgia); Orfelinatul grec Prinkipo, Insula Prinţilor (Turcia) şi Fabrica de gheaţă Grimsby (Marea Britanie), relatează agerpres.
Aceste comori ale patrimoniului cultural european aflate în pericol vor fi vizitate de experţi europeni care se vor întâlni cu decidenţi-cheie în următoarele luni. Echipele pluridisciplinare vor oferi recomandări tehnice, vor identifica posibile surse de finanţare şi vor mobiliza sprijin pentru salvarea acestor repere culturale. Până la finalul anului, specialiştii vor formula planuri fezabile de acţiuni pentru siturile listate.
Această nouă listă a Celor mai periclitate 7 situri este anunţată în timpul Anului European al Patrimoniului Cultural, care sărbătoreşte patrimoniul cultural comun al Europei – la nivel european, naţional, regional şi local – şi doreşte să încurajeze cetăţenii Europei să descopere şi să interacţioneze cu patrimoniul cultural. Astfel de liste au mai fost publicate în 2013, 2014 şi 2016.
Placido Domingo, preşedintele Europa Nostra, a lansat un apel la unirea forţelor la nivel local, regional, naţional şi european pentru a asigura un viitor viabil pentru aceste situri, iar Francisco de Paula Coelho, decanul Institutului Băncii Europene de Investiţii, şi-a exprimat speranţa că siturile incluse pe această nouă listă vor fi salvate pentru generaţiile viitoare, mulţumită combinării sprijinului public şi privat.
Cele mai periclitate 7 situri în 2018 au fost selectate de conducerea Europa Nostra dintre cele 12 situri alese de o comisie de specialişti în istorie, arheologie, arhitectură, conservare, analiză de proiect şi finanţe. Nominalizările au fost propuse de organizaţii ale societăţii civile sau de către instituţii publice care fac parte din reţeaua Europa Nostra. Cazinoul din Constanţa a fost propus de asociaţia Arche.
Cazinoul este un monument istoric emblematic pentru oraşul Constanţa şi pentru România. Edificiul a fost ridicat în timpul ‘febrei cazinourilor’ ce a cuprins Europa la începutul secolului al XX-lea, şi şi-a deschis porţile în 1910. Daniel Renard, arhitectul româno-elveţian care a proiectat clădirea, a optat pentru un Art Nouveau opulent cu scopul de a ilustra modernizarea României sub domnia regelui Carol I. Clădirea a devenit, în timp, un reper al ţărmului Mării Negre.
Principala ameninţare pentru Cazinou o reprezintă coroziunea şi ruginirea elementelor metalice structurale, în special cele descoperite, expuse intemperiilor. Elementele de lemn sunt, de asemenea, puternic afectate de umiditatea salină. În plus, mucegaiul, umezeala şi procesul de îngheţ-dezgheţ accelerează degradarea tuturor elementelor, de la tencuială la valoroase elemente decorative. Vânturile şi furtunile au distrus majoritatea ferestrelor faţadei dinspre mare, permiţând ploii, zăpezii, păsărilor şi animalelor să pătrundă înăuntru. Tot acest proces de degradare duce spre prăbuşirea acoperişului.
De-a lungul timpului clădirea a adăpostit, alternativ, funcţiuni comerciale şi funcţiuni publice. În anii 2000 a fost abandonată, stare în care se găseşte şi astăzi ca urmare a incapacităţii administrative de a se găsi finanţare pentru a demara o operaţiune de salvare, restaurare şi revitalizare. Situaţia a fost prelungită de eşuarea încercărilor repetate de finalizare a procesului de licitaţie publică.
