Comisia Europeană a prezentat miercuri propuneri pentru întărirea codului de bune practici împotriva dezinformării semnat de mai multe platforme digitale, printre care Facebook şi Google, cerându-le acestora mai multă transparenţă în privinţa algoritmilor şi mai mult fact-checking, transmite AFP, potrivit agerpres.
Acest cod, instrument de autoreglementare, urmează să devină mai constrângător odată cu viitoarea legislaţie în domeniul digital (‘Digital Services Act’, DSA), pe care Bruxellesul speră să o vadă adoptată anul viitor.
Citește și : Suedia a intrat în topul european al mortalităţii provocate de arme de foc
DSA va obliga platformele să aplice măsuri pentru a lupta, printre altele, împotriva dezinformării, iar respectarea codului de bune practici va face parte din această legislaţie, permiţând să se evite amenzi grele.
Codul a fost lansat în 2018 şi semnat de Google, Facebook, Twitter, Microsoft, Mozilla şi TikTok, precum şi de actori din sectorul de publicitate. În versiunea sa actuală, el ‘şi-a arătat limitele’, a recunoscut comisarul european pentru transparenţă, Vera Jourova, în contextul în care pandemia a dus la proliferarea zvonurilor şi informaţiilor false în mediul online.
‘Ameninţările reprezentate de dezinformarea online evoluează rapid, iar noi trebuie să ne intensificăm acţiunea’, a declarat ea.
La rândul său, comisarul UE pentru piaţa internă, Thierry Breton, a subliniat că ‘dezinformarea nu poate rămâne o sursă de venituri’, şi a cerut ‘angajamente mai ferme din partea platformelor digitale, a întregului ecosistem publicitar şi a reţelelor de fact-checkers’.
Comisia vrea să stimuleze mai mult actorii din sectorul digital şi din cel publicitar să adere la cod, şi să încurajeze platformele să coopereze pentru a combate publicitatea mincinoasă sau înşelătoare.
Spre deosebire de conţinuturile ilegale, lupta contra dezinformării nu implică o retragere obligatorie.
Bruxellesul cere însă mai multă transparenţă în privinţa algoritmilor utilizaţi de giganţii internetului pentru a scoate în faţă conţinuturi şi doreşte ca utilizatorii să aibă la dispoziţie instrumente pentru a semnala cu uşurinţă informaţii false sau înşelătoare. Comisia Europeană vrea să încurajeze dezvoltarea fact-checking-ului şi un acces mai bun al investigatorilor la datele platformelor.
Citește și : Papa Francisc a sărutat numărul de lagăr tatuat pe braţul unei supravieţuitoare a Holocaustului
Ea propune, de asemenea, crearea unei ‘task force’ compuse mai ales din semnatarii codului de conduită, reprezentanţi ai serviciului diplomatic al UE şi ai Grupului autorităţilor europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale (ERGA).
Propunerile vor fi discutate cu platformele digitale, care vor trebui să prezinte o primă versiune a codului revizuit în toamnă, pentru a fi operaţional de la începutul lui 2022.
Comisia Europeană mai are în plan să prezinte până la finele anului un proiect de reglementare a publicităţii politice şi a ţintirii utilizatorilor plecând de la datele lor personale.
