Autorităţile bulgare au dat dovadă de desconsiderare totală faţă de atacurile sistematice împotriva femeilor, prin respingerea tratatului european destinat să combată violenţa asupra femeilor, a denunţat miercuri organizaţia pentru drepturile omului Comitetul Helsinki Bulgaria (BHC), transmite Reuters. Organizaţia a criticat de asemenea deteriorarea libertăţii presei în această ţară, conform agerpres.
În februarie, guvernul bulgar a retras proiectul de lege pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (cunoscută şi sub numele de Convenţia de la Istanbul), pe fondul opoziţiei mai multor partide şi grupuri religioase, inclusiv a influentei Biserici ortodoxe bulgare, aminteşte Reuters.
Citește și : Aproape 30.000 de migranți africani au intrat în Turcia de la începutul anului (Suleyman Soylu)
Premierul Boiko Borisov a explicat atunci că partidul său GERB va retrage proiectul de lege de la ratificare pentru că adoptarea respectivei convenţii nu este sprijinită de partenerul său de coaliţie, partidul naţionalist Patrioţii Uniţi, dar nici de Partidul Socialist, principala formaţiune de opoziţie. Atât formaţiunea Patrioţii Uniţi, cât şi Biserica au atenţionat că ratificarea documentului va încuraja căsătoriile între homosexuali şi va permite acceptarea unui al treilea gen.
“Convenţia garantează cele mai înalte standarde de prevenire a violenţei împotriva femeilor şi respingerea sa constituie un regres grav în ce priveşte drepturile femeilor”, a subliniat în cadrul unei conferinţe de presă la Sofia coordonatoarea BHC Diliana Anghelova.
Disputa privind Convenţia de la Istanbul a afectat eforturile premierului Borisov de a prezenta Bulgaria ca stat progresist şi deschis în primul său mandat la preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, care se încheie la 30 iunie.
Comitetul Helsinki Bulgaria a acuzat totodată guvernul că recurge în tot mai mare măsură la tactici autoritare pentru a suprima libertatea presei şi opiniile divergente, inclusiv prin hărţuire online, monitorizarea criticilor şi răspândirea confuziei şi neîncrederii.
“Anul trecut am fost martorii unei deteriorări drastice a libertăţii de exprimare, ai cenzurii în media şi ai unor presiuni politice fără precedent”, a spus Yana Buhrer Tavanier, membră a consiliului BHC.
Potrivit acesteia, atacurile şi ameninţările împotriva jurnaliştilor s-au intensificat în ultimele luni, iar alocarea de fonduri de la UE anumitor instituţii de media s-a realizat cu o totală lipsă de transparenţă.
Un purtător de cuvânt al guvernului de la Sofia a afirmat că aceste critici din partea BHC sunt nefondate, respingând ideea că executivul încearcă să “pună botniţă” presei şi subliniind că Bulgaria este o democraţie care preţuieşte libertatea presei.
În cel mai recent clasament privind libertatea presei pe glob realizat de Reporteri fără frontiere, Bulgaria a pierdut două locuri, ajungând în acest an pe locul 111 din 180 de ţări, de pe locul 109 în 2017, sub toate celelalte state membre ale Uniunii Europene şi toate ţările din Balcanii de Vest, dintre care unele sunt candidate la aderarea la UE, aminteşte Reuters.
