Secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană, a declarat vineri că, în calitate de lider al NATO şi de român, nu are îngrijorări cu privire la modul omogen, serios şi credibil în care NATO va asigura securitatea tuturor aliaţilor, inclusiv zonei Mării Negre şi a României, potrivit agerpres.
“Este absolut legitim ca statele aliate, cum e cazul României, să solicite o prezenţă de apărare şi descurajare cât mai consistentă, ţinând cont şi de geografia României. România este o ţară de flanc, e o ţară cu valenţe multiregionale (…). De aceea şi valenţa strategică a României este una recunoscută aici la NATO, la UE, şi este legitim ca liderii români, indiferent de ipostaza în care vorbesc, la nivel maxim de preşedinte sau de miniştri, să solicite în continuare o prezenţă cât mai semnificativă”, a declarat Geoană în cadrul unui briefing online pentru jurnaliştii români.
Citește și : Carantină OBLIGATORIE la hotel pentru toţi cei care ajung în Irlanda din ‘ţările roşii’
El a subliniat că în zona Mării Negre există o prezenţă militară maritimă semnificativă. “În Marea Neagră avem ţările aliate, care sunt România, Bulgaria şi Turcia, dar avem şi doi parteneri extrem de importanţi ai NATO, Ucraina şi Georgia, care şi ei sunt în atenţia noastră (…). Nu suntem indiferenţi la faptul că Federaţia Rusă a militarizat Crimeea şi o foloseşte ca o platformă de proiecţie de putere dincolo de Marea Neagră către zona nordului Africii şi a Orientului Apropiat. Aceste lucruri sunt luate în calcul de către Alianţă şi vreau să vă asigur de faptul că planificatorii noştri militari şi liderii noştri politici iau în considerare aceste lucruri”, a adăugat înaltul oficial NATO.
El a precizat că, pe măsură ce NATO va avansa în această planificare comună, vor apărea şi răspunsuri concrete pentru nevoile şi solicitările pe care diverse ţări, inclusiv România, le au.
“Liderii noştri militari au fost însărcinaţi de către miniştrii apărării din NATO să conducă cea mai importantă reevaluare a politicii de descurajare făcută în ultimii 40-50 de ani, un sistem de apărare omogen al întregului spaţiu euroatlantic, Deterrence and Defence of the Euro-Atlantic Area în format extins, şi care în următorii câţiva ani de zile va ajunge inclusiv la planificare militară, care să fie omogenă şi să asigure fiecărei subgeografii de securitate pentru Aliaţi răspunsul potrivit”, a explicat Geoană.
“Vă spun asta ca lider al NATO şi ca român că nu am îngrijorări cu privire la modul omogen şi la modul serios şi credibil în care vom asigura apărarea şi securitatea tuturor aliaţilor, inclusiv a zonei Mării Negre, inclusiv a României”, a subliniat secretarul general al NATO.
De asemenea, el a reiterat că în prezent există 72.000 de militari americani în Europa, din care “un număr important” şi în România.
“Astăzi, preşedintele Joe Biden l-a însărcinat pe secretarul apărării, Loyd Austin, să facă o reevaluare a poziţionării globale a prezenţei militare americane la nivelul întregii planete. Şi suntem convinşi din ceea ce auzim, inclusiv din inversarea deciziei de a reduce trupele americane din Germania pe care noua administraţie a anunţat-o, că în urma acestei reevaluări Flancul Estic şi Zona Mării Negre vor avea o reconfirmare şi, de ce nu, o prezenţă şi mai semnificativă. Dar acest lucru se face întotdeauna într-un context strategic integrat”, a explicat Geoană.
Întrebat despre posibilitatea suspendării temporare a obiectivului de alocare a 2% din PIB pentru apărare, Geoană a recunoscut că este o “întrebare absolut legitimă” şi că “multe guverne se întreabă care este echilibrul corect între cheltuielile pentru combaterea pandemiei, relansarea economică şi pentru apărare şi securitate”.
“Din păcate pandemia nu a redus riscurile de securitate, ci le-a amplificat. E ca un fel de accelerator”, a spus Geoană, care a vorbit pe lângă riscurile tradiţionale şi despre alte probleme precum dezinformarea, războiul hibrid, atacurile cibernetice masive.
“În acest moment suntem obligaţi să avem suficiente resurse pentru a putea să ne protejăm populaţia, inclusiv business-urile noastre, lanţurile de aprovizionare, telecomunicaţiile noastre în caz de acţiuni ostile. Şi de aceea resursele pe care astăzi în mod independent şi suveran ţările le decid pentru apărare şi securitate sunt în continuare foarte necesare”, a spus Mircea Geoană.
Citește și : O singură doză din vaccinul Pfizer oferă un răspuns imun puternic împotriva COVID-19
El a mai afirmat că acum unele state sunt mulţumite că alocarea de 2% din PIB pentru apărare a scăzut, proporţional, din cauza contracţiei economiei, dar a precizat că ulterior vor constata că aceste cheltuieli trebuie recuperate.
“Dacă ne uităm la momentul post-pandemie vom constata cu toţii că vom avea de investit mult mai mult, nu neapărat în cheltuieli de apărare în sensul tradiţional, ci în rezilienţă şi securitate la nivelul economiilor şi societăţilor noastre”, a mai afirmat Geoană.
