Republica Moldova trebuie să dispună de un tratat de bază cu Federația Rusă, indiferent de stadiul relațiilor bilaterale. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a menționat totodată că o eventuală decizie de denunțare a acestui document trebuie analizată cu prudență, transmite Moldpres.
Potrivit oficialului, o eventuală decizie în acest sens va fi luată doar după consultări cu instituțiile responsabile – Ministerul Afacerilor Externe, Președinția și Guvernul. Grosu a subliniat că existența unui asemenea document este necesară inclusiv în contextul cetățenilor moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse.
„Cred că este necesar să avem o discuție cu colegii de la Ministerul de Externe, Președinție, cu cei de la Guvern și dacă vom lua o decizie o vom comunica. Dar, atenție, să nu acționăm radical: orice țară trebuie să aibă un astfel de acord cu țara de vizavi. Acesta e tratatul de bază, noi trebuie să îl avem, indiferent de stadiul relațiilor – bune, proaste. Evident că acum sunt foarte proaste, sunt proaste din vina lor. Noi trebuie să avem un tratat. Dacă intervenim pe el, trebuie să discutăm, dar nu putem lăsa un vid pe dimensiunea relațiilor oficiale, între politicieni, transcede în chestii umanitare, cetățenii noștri aflați acolo, cetățenii lor aflați pe teritoriul nostru și e nevoie de un astfel de cadru”, a declarat Igor Grosu.
Tratatul de prietenie și cooperare dintre Republica Moldova și Federația Rusă a fost semnat la 19 noiembrie 2001 de președinții de atunci, Vladimir Voronin și Vladimir Putin. Documentul, prelungit în 2011 pentru o perioadă de 10 ani, prevede inclusiv statutul Rusiei de mediator și garant în procesul de soluționare a conflictului transnistrean.
Relațiile dintre Republica Moldova și Federația Rusă au intrat într-o fază de răcire după ce autoritățile de la Kremlin au decis să atace militar Ucraina pe 24 februarie 2022, declanșând un război de amploare. Conflictul a provocat pierderi umane masive și o criză umanitară majoră, milioane de ucraineni fiind nevoiți să se refugieze.
Din prima zi a războiului, autoritățile de la Chișinău au condamnat acțiunile Rusiei și și-au declarat sprijinul pentru Ucraina și poporul acesteia.
Spațiul aerian al Republica Moldova a fost survolat în repetate rânduri de drone rusești, unele dintre acestea fiind încărcate cu explozibil. De asemenea, în urma bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina, a fost afectată linia electrică aeriană de 400 kV Isaccea – Vulcănești, provocând perturbări în sistemul energetic. Recent, în luna martie, în urma atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene, a fost semnalată și poluarea pe Nistru, fluviu de importanță vitală pentru Republicii Moldova.
În același timp, ambasadorul Rusiei, Oleg Ozerov, desemnat în octombrie 2024 la Chișinău, nu a fost deocamdată acreditat oficial de Republica Moldova.
