În timp ce majoritatea ţărilor lumii au transmis condoleanţe la moartea Reginei Elisabeta a II-a şi l-au felicitat pe Charles al III-lea pentru proclamarea sa ca rege al Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Iranul păstrează o profundă tăcere oficială, comentează EFE, potrivit agerpres.
Nici liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, nici preşedintele Ebrahim Raisi nu s-au pronunţat cu privire la moartea Elisabetei a II-a, joi, la vârsta de 96 de ani, la Castelul Balmoral din Scoţia. Şi nu au făcut-o nici Ministerul Afacerilor Externe de la Teheran şi niciun alt organism public iranian, remarcă sâmbătă EFE.
Citește și : Cortegiul funerar al suveranei britanice a început călătoria lentă spre Edinburgh
Televiziunea publică iraniană a alocat puţine minute evenimentului, ilustrând cu imagini de arhivă ştirea morţii celei mai longevive suverane din istoria Regatului Unit, a cărei domnie a început în 1952.
În schimb, vestea ocupa sâmbătă prima pagină a numeroase ziare, dar cu “titluri septice”, potrivit EFE, cum a fost cazul ziarului Ham Mihan, “Nouă eră în Regatul Unit”. Alte ziare au fost “mai curajoase”, comentează agenţia de ştiri spaniolă, dând exemplul cotidianului Shargh, care a titrat “Moartea reginei maliţioase”.
EFE aminteşte că Elisabeta a II-a a vizitat Iranul în 1961, când a făcut un turneu în această ţară care a purtat-o la Teheran, Isfahan şi Shiraz, fiind însoţită de Farah Diba, soţia ultimului şah al Iranului, Mohammad Reza Pahlavi.
După Revoluţia Islamică din 1979, monarhul britanic nu a mai pus niciodată piciorul în Iran. Fiul său Charles, devenit între timp rege, a vizitat ţara din Asia de Sud-Vest în 2004 în cadrul unei misiuni umanitare după cutremurul de la finele anului 2003 în oraşul Bam în care şi-au pierdut viaţa 41.000 de oameni.
Lipsa contactelor reflectă relaţiile dificile dintre Regatul Unit şi Republica Islamică Iran, comentează EFE.
“Moarte Regatului Unit” este sloganul omniprezent la orice manifestaţie convocată de autorităţile iraniene, aceeaşi ameninţare fiind proferată şi la adresa SUA şi a Israelului.
Regatul Unit a avut o mare influenţă asupra Iranului monarhic, mărturie în acest sens stând invazia britanico-sovietică din 1941 care a forţat abdicarea Şahului Reza Pahlavi, apropiat axei germano-italiene, în favoarea fiului său, Mohammad Reza Pahlavi, scrie EFE.
Citește și : Salve de tun trase în toată Marea Britanie în semn de omagiu pentru Regina Elisabeta a II-a
Circa un deceniu mai târziu, odată cu naţionalizarea companiei petroliere britanice Anglo-Iranian Oil Company, Regatul Unit a pus la cale o lovitură de stat care, cu ajutorul SUA, l-a înlăturat de la putere, în 1953, pe premierul Mohammad Mosaddegh, eveniment rămas în memoria populaţiei iraniene, notează în continuare agenţia de presă spaniolă.
Şi în ultimii ani relaţiile dintre Teheran şi Londra au fost marcate de numeroase tensiuni, între acestea numărându-se capturarea unor petroliere britanice de către Iran sau condamnarea la închisoare a unor cetăţeni cu dublă naţionalitate, britanico-iraniană.
