Joia Mare este o zi dedicată reflecției asupra patimilor lui Hristos și pregătirii spirituale pentru Înviere, fiind una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor.
Citește și: Reguli noi la comercializarea ouălor destinate consumului uman
Potrivit IPN, în această zi, clopotele bisericilor încetează să mai bată, iar credincioșii participă la Denia celor 12 Evanghelii. Lumânările aprinse în timpul slujbei sunt luate acasă și păstrate cu grijă, simbolizând protecția familiei și prezența luminii divine în cămin.
Tradiția spune că Joia Mare reprezintă momentul în care „se deschid cerurile”, un timp de apropiere între oameni și divinitate. Tăcerea clopotelor și ritualurile solemne îndeamnă oamenii să-și liniștească gândurile și să-și pregătească sufletul pentru bucuria Paștelui.
Pe lângă semnificația religioasă, Joia Mare este marcată de obiceiuri populare și credințe transmise din generație în generație. În dimineața Joiei Mari, gospodinele încep curățenia generală. Legenda Joimăriței amintește gospodinelor că trebuie să termine toate treburile casnice până seara. Finalizarea curățeniei este importantă pentru a evita ghinionul și pentru a aduce armonie în familie.
Se coace pasca – un ritual de un simbolism profund. Pasca reprezintă cosmosul: cercul simbolizează divinitatea, colacul din jur marchează comuniunea cu aceasta, iar crucea din mijloc indică intersecția lumilor. Ouăle sunt vopsite cu vopsele naturale – coji de ceapă, sfeclă sau frunze de nuc – și sunt decorate uneori cu frunze, flori sau dantelă. Masa de Paște e completată de cozonacul cu nuci sau stafide.
Tradiția cere ca aceste alimente să fie pregătite cu grijă și rugăciune, pentru a aduce belșug și a întări legătura spirituală între familie și sărbătoarea Învierii.
