Într-un moment de maximă presiune asupra piețelor energetice regionale, Republica Moldova a demonstrat la reuniunea Consiliului TTE (Energie) că nu mai este doar un observator, ci un actor activ în arhitectura de securitate a Uniunii Europene, transmite Moldpres.
În marja reuniunii Consiliului, care s-a desfășurat la Bruxelles pe 16 martie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a purtat mai multe discuții bilaterale cu omologii săi din Grecia și Cipru, dar și cu reprezentanți ai instituțiilor europene, axate pe consolidarea securității energetice, dar și schimbul de experiență în gestionarea situațiilor de criză din Republica Moldova.
Citeşte şi: Sursa de poluare de pe Nistru a fost stopată. Pata de petrol s-a diminuat – Stiripesurse.md
Parteneriate strategice: de la Coridorul Vertical la tehnologii cipriote
Dialogul cu Grecia și Cipru a subliniat ambiția Chișinăului de a deveni un hub de tranzit și stabilitate în Sud-Estul Europei. În discuțiile cu omologul grec, Stavros Papastavrou, s-a pus accentul pe accelerarea Coridorului Vertical, o rută vitală care decuplează definitiv regiunea de dependențele din trecut.
„Securitatea nu înseamnă doar să avem gaze în conducte, ci să avem rute alternative și sigure. Grecia este partenerul nostru cheie în consolidarea Coridorului Vertical, iar implicarea companiilor elene în proiectele noastre de stocare va aduce tehnologia de care Moldova are nevoie pentru a trece la nivelul următor”, a declarat Dorin Junghietu.
La fel, discuțiile cu ministrul cipriot, Michael Damianos, au vizat runda a doua de licitații pentru regenerabile (170 MW). Junghietu a punctat că Moldova este acum „deschisă pentru afaceri transparente și competitive”.
Reziliența în fața crizelor: „Nu ne permitem să stăm pe loc”
Întâlnirea cu Gert Jan Koopman (Comisia Europeană) a fost marcată de realitatea sistemului energetic ucrainean, grav afectat de agresiunea rusă. Ministrul a explicat partenerilor europeni că integrarea în piața UE este singura „plasă de siguranță” viabilă.
„Contextul din Ucraina și incertitudinea din Orientul Mijlociu ne obligă să fim rapizi. Progresele noastre în reformarea sectorului nu sunt doar bife pe o listă de aderare, ci măsuri de supraviețuire și modernizare. Trebuie să flexibilizăm sistemul acum, pentru a putea integra volumele mari de energie verde pe care le planificăm”, a subliniat ministrul moldovean în cadrul dialogului cu oficialii CE.
Cooperarea regională: România și Polonia, piloni de sprijin
Relația cu România rămâne coloana vertebrală a sistemului electric din Moldova. Discuțiile cu secretarul de stat Cristian-Silviu Bușoi s-au axat pe interconexiunile de 110 kV, esențiale pentru satele și orașele de pe ambele maluri ale Prutului. Totodată, Junghietu a mulțumit Poloniei pentru sprijinul critic oferit în timpul crizei din stânga Nistrului din 2025.
„România este și va rămâne principalul nostru punct de sprijin. Liberalizarea pieței gazelor ne deschide noi orizonturi de afaceri, iar liniile electrice suplimentare vor face ca rețeaua noastră să fie imposibil de izolat. Cu parteneri precum România și Polonia, Moldova a demonstrat că poate trece peste cele mai negre scenarii energetice”, a punctat Junghietu.
Viziunea 1 GW: viitorul stocării energiei
Un punct inedit al vizitei a fost dialogul cu Patrick Clerens (Energy Storage Europe), unde ministrul a prezentat planul ambițios de a atinge o capacitate de 1 GW de energie regenerabilă. Pentru a stabiliza o asemenea putere, Moldova mizează pe sisteme de baterii de mare capacitate (BESS).
„Țintim un gigawatt de energie verde, dar soarele și vântul au nevoie de echilibru. De aceea, invităm tehnologiile europene de stocare să vină în Moldova. Vrem ca energia produsă acasă să fie stocată acasă și livrată cetățenilor la prețuri corecte, indiferent de oră sau vreme”, a conchis Dorin Junghietu.
Reuniunea de la Bruxelles se încheie cu un mesaj clar: Republica Moldova și-a învățat lecțiile iernilor trecute și construiește acum un sistem energetic modern, interconectat și, mai presus de toate, european.
