Operaţiunea Mossad: Pagerele care au zdruncinat Hezbollah
În martie 2023, Mossad a încorporat explozivi în 5.000 de pagere Apollo AR924 distribuite către Hezbollah, provocând moartea sau rănirea a aproximativ 3.000 de membri. Operaţiunea, începută în 2015, a permis Israelului să supravegheze Hezbollah şi să aştepte momentul potrivit pentru a acționa.
Mossad, agenţia de informaţii a Israelului, a desfăşurat recent o operaţiune care a perturbat eficient operaţiunile Hezbollah prin exploatarea comunicaţiilor organizaţiei, scrie The Washington Post, potrivit stiripesurse.
Citește și: Forbes: Gazprom devine cea mai neprofitabilă corporație rusă, cu pierderi nete record
Deghizate în dispozitive obişnuite şi de încredere, aceste pagere Apollo au fost ingenios concepute de Mossad pentru a ascunde explozibili. Pagerele, robuste şi aparent bine adaptate condiţiilor de pe câmpul de luptă, erau echipate cu explozivi ascunşi şi un ingenios proces de activare în două etape care necesita ca utilizatorii să ţină dispozitivele cu ambele mâini, asigurând astfel o distrugere maximă la detonare.
La începutul anului 2023, agenţii Mossad au convins Hezbollah să achiziţioneze şi să distribuie pe scară largă aceste dispozitive, promovate ca fiind sigure şi fiabile. Pe 17 septembrie, Mossadul a declanşat de la distanţă explozibilii încorporaţi în aceste pagere, rezultând în moartea sau rănirea a aproximativ 3.000 de membri Hezbollah şi personal necombatant, cu un număr necunoscut de victime civile colaterale.
Operaţiunea complexă s-a desfăşurat pe parcursul anilor, începând cu dezvoltarea de către Mossad a echipamentelor de comunicaţie capcană în 2015. Această fază timpurie a permis Israelului să supravegheze Hezbollah în timp ce aştepta o oportunitate de a utiliza dispozitivele în mod ofensiv. Până în 2022, Mossadul a intensificat eforturile, încorporând explozivi într-o nouă serie de dispozitive deghizate ca pagere Apollo fabricate în Taiwan. Distribuite membrilor Hezbollah sub false pretexte, pagerele s-au răspândit în reţeaua Hezbollah până când detonarea de la distanţă a fost activată, provocând devastări pe scară largă.
Citește și: Majoritatea moldovenilor susține aderarea țării la UE și doresc să participe la referendum (sondaj)
În ciuda succesului operaţiunii, aceasta a dus la dezbateri intense în rândul oficialilor israelieni, unii dintre ei temându-se de o escaladare care ar putea implica Iranul. Cu toate acestea, conducerea Israelului, inclusiv prim-ministrul Benjamin Netanyahu, a văzut o oportunitate de a slăbi Hezbollah şi a considerat acţiunea o victorie strategică majoră. Israelul a lansat, de asemenea, atacuri suplimentare, vizând sediile şi centrele logistice Hezbollah cu bombardamente aeriene, culminând în cele din urmă cu moartea liderului Hezbollah, Hasan Nasrallah, într-un atac aerian pe 28 septembrie.
Operaţiunea, caracterizată de un oficial drept „fără egal în arta spionajului,” nu doar că a destabilizat Hezbollah, ci a schimbat semnificativ tensiunile regionale. Iranul a răspuns cu atacuri cu rachete împotriva Israelului, iar Hezbollah a promis o continuare a rezistenţei. Cu toate acestea, operaţiunea a subliniat capacitatea Israelului de a integra informaţiile şi tehnologia în război şi a evidenţiat riscul continuu al unui conflict mai amplu în regiune.
