Liderii Serbiei şi Kosovo s-au acuzat reciproc că sunt responsabili pentru un nou eşec al discuţiilor purtate luni sub egida UE pentru a încerca soluţionarea unuia dintre cele mai dificile conflicte teritoriale din Europa, relatează France Presse, potrivit agerpres.
Aceasta a fost a doua întâlnire a liderilor într-o lună la Bruxelles. Relaţiile dintre cei doi vecini din Balcani rămân complicate, la mai bine de 20 de ani de la separarea lor prin război.
Citește și : Aviaţia militară americană a efectuat un raid aerian în estul Siriei împotriva unui grup islamist proiranian
“Reuniunea a fost dificilă şi a demonstrat abordări foarte diferite ale celor două părţi cu privire la normalizarea relaţiilor dintre Kosovo şi Serbia”, a comentat reprezentantul UE Miroslav Lajcak.
“Prin urmare, am făcut foarte puţine progrese astăzi”, a adăugat el.
Belgradul refuză să recunoască independenţa fostei sale provincii proclamată în 2008, la aproape 10 ani după război, care s-a încheiat când bombardamentele NATO au forţat forţele sârbe să se retragă, aminteşte AFP.
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic l-a acuzat pe prim-ministrul kosovar Albin Kurti că respinge propunerile UE ce vizează în special intensificarea eforturilor pentru identificarea rămăşiţelor persoanelor dispărute în timpul războiului.
Albin Kurti, membru al mişcării reformiste de stânga Vetevendosje (VV) venit la putere după alegerile din februarie, şi-a acuzat interlocutorul că a respins “fără să citească” un acord de pace în şase puncte pe care el l-a propus.
În ciuda impasului, cei doi lideri au fost de acord să continue negocierile şi să se întâlnească din nou în septembrie, a spus Lajcak.
Citește și : Indonezia a raportat mai multe cazuri zilnice de Covid-19 decât India şi Brazilia
UE şi SUA au făcut presiuni asupra ambele părţi să reia discuţiile de la schimbarea conducerii în Kosovo.
Kosovo independent a fost recunoscut de peste 100 de ţări, dintre care Statele Unite, care şi-au păstrat o puternică influenţă după ce au condus intervenţia NATO ce a forţat retragerea sârbă.
Dar Serbia consideră în continuare teritoriul drept provincia sa de sud, iar Belgradul se bucură de sprijinul Rusiei şi al Chinei.
