Azerbaidjanul a chetuit 2,5 miliarde de euro, în perioada 2012-2014, cu scopul de a obţine susţinători în străinătate, inclusiv la Consiliul Europei (CoE), potrivit unei anchete jurnalistice efectuate de ziare europene cu privire la această ţară petrolieră din Caucaz, relatează AFP.
Această anchetă, publicată marţi- intitulată “Laundromat” (”spălătoria”, în engleză) – efectuată în comun de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) şi aroximativ zece ziare, inclusiv francezul Le Monde, germanul Suddeutsche Zeitung, britanicul The Guardian sau danezul Berlingske, analizează atent peste 16.000 de tranzacţii trecute care dau această sumă.
Contactat de AFP; consilierul preşedintelui Ilham Aliev, Ali Hasanov, a respins un material ”bazat pe idei preconcepute, nefondate, care ţin de provocare şi se înscriu într-o campanie de denigrare a Azerbaidjanului organizată de forţe antiazere”, evocând în acest sens ”Armenia şi lobby-ul armean internaţional”.
Potrivit Le Monde, aceste tranzacţii, care ”formează împreună, fără îndoială, doar partea vizibilă a aisbergului”, au fost efectuate prin filiala estonă a Danske Bank,, de către ”patru societăţi înregistrate în Regatul Unit, legate de regimul azer”.
Aceste patru societăţi au fost dizolvate, precizează The Guardian, adăugând că Danske Bank a anunţat în martie că procedurile împotriva spălării banilor erau insuficiente la acea vreme în Estonia, dar că această ţară a luat ”măsurile necesare pentru a le remedia”.
Studiul înregistrărilor acestor tranzacţii dezvăluie un sistem care serveşte la ”spălarea fondurilor cu o provenienţă îndoielnică, finanţarea stiluluii de viaţă al unor râzgâiaţi ai soartei din cadrul regimului şi la cumpărarea cu bani grei a unor prietenii în străinătate”, continuă Le Monde.
Potrivit cotidianului francez, Azerbaidjanul caută susţinători în conflictul său cu Armenia în centrul căruia se află Nagorno-Karabah, dar mai ales ”să facă să tacă criticile cu privire la reprimarea politică orchestrată de clanul preşedintelui Ilham Aliev, aflat la putere de 14 ani”.
Foşti reprezentanţi ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), specializat în apărarea drepturilor omului, figurează, potrivit ziarului, printre beneficiarii ”largheţei” acestei foste republici sovietice din Caucaz.
În iunie, CoE a numit trei experţi să ancheteze cu privire la acuzaţii de corupţie vizându-i pe unii dintre membrii sau foştii săi membri, suspectaţi că au fost ”cumpăraţi” de Baku, în schimbul votului lor împotriva unui raport – respins larg de aleşii europeni – care denunţa situaţia deţinuţilor politici în Azerbaidjan.
Aceşti experţi – fostul judecător antiterorist francez Jean-Louis Bruguière, britanicul Nicolas Bratza – fostul preşedinte al Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) şi jurista suedeză Elisabet Fura – au început săptămâna aceasta, la Strasbourg, în estul Franţei, să audieze martori, potrivit site-ului APCE, cu sediul în acest oraş.
Aceste audieri sunt prevăzute până joi, în ”confidenţialitatea cea mai absolută”, se precizează pe site.
ONG-ul Transparency International (TI) a îndemnat, într-un comunicat, ”autorităţile competente să facă în întregime lumină şi să ia măsurile adecvate împotriva unor decidenţilor publici, băncilor şi întreprinderilor implicate”.
