Danemarca a anunţat marţi că îşi va tripla cheltuielile militare în următorii zece ani, până la 143 miliarde de coroane (19,2 miliarde de euro), în conformitate cu angajamentul de a atinge ţinta stabilită de NATO, transmit Reuters şi AFP, potrivit agerpres.
Drept răspuns la criza din Ucraina, Danemarca, stat fondator al NATO, s-a angajat anul trecut să îşi crească progresiv cheltuielile militare până la ţinta de 2% din PIB în 2030.
Citeşte şi: ‘Beluga-spion rusă’ se află în prezent pe coasta de vest a Suediei – Black News
‘Guvernul doreşte să întărească substanţial apărarea şi securitatea Danemarcei, alocându-le în jur de 143 miliarde de coroane (19,2 miliarde de euro) în cursul următorilor zece ani’, a afirmat ministrul interimar al apărării, Troels Lund Poulsen, într-un comunicat.
Premierul Mette Frederiksen, al cărei nume se află printre cele vehiculate pentru preluarea postului de secretar general al NATO, anunţase deja luni o nouă alocare masivă pentru Ucraina, de încă 2,4 miliarde de euro în 2023 şi 2024.
Conform proiectului guvernului, în 2024 cheltuielile militare (investiţii în materiale, personal, infrastructuri ş.a.) se vor ridica la 6,9 miliarde de coroane, faţă de 6,7 miliarde în anul în curs, urmând să se tripleze până la 19,2 miliarde (2,6 miliarde de euro) în 2033.
Aceste eforturi vor fi finanţate mai ales prin renunţarea la o zi de sărbătoare, o decizie deja adoptată în ciuda unei mişcări neobişnuite de contestare.
‘Obiectivul rămâne ca Arctica şi Atlanticul de Nord să fie o zonă de tensiuni reduse. Noi trebuie, desigur, să protejăm Danemarca şi să ne îndeplinim obligaţia de a asuma responsabilitatea comună a securităţii în Baltica’, a afirmat ministrul apărării.
‘În acelaşi timp, Danemarca trebuie să continuă să susţină Ucraina în mod semnificativ (…) Şi trebuie să continuăm să fim activi şi să putem trimite contribuţii restului lumii. Angajamentul nostru faţă de UE joacă un rol important în această privinţă’, a subliniat el.
Guvernul a precizat că propunerile sale vor stabili cadrul general al cheltuielilor de apărare, urmând ca deciziile privind achiziţiile propriu-zise să fie convenite treptat.
