Avocaţii supravieţuitoarei unui trio de presupuşi criminali neonazişti au respins, la aproape cinci ani după un proces ieşit din tipare, vina clientei lor în acest dosar care a scandalizat Germania şi a scos la iveală grave nereguli în cadrul poliţiei, relatează AFP, conform news.ro .
Încă din primele minute ale pledoariei sale, care urmează să dureze două zile, principalul avocat al lui Beate Zschäpe, în vârstă de 43 de ani, a dat asigurări că clienta sa nu a participat la cele zece crime în legătură cu care este judecată din mai 2013.
Este vorba despre seria cea mai îndelungată de crime rasiste comise în această ţară în perioada postbelică.
”Parchetul federal a susţinut că clienta mea, împreună cu complicii săi, a executat nouă fiinţe umane alese în mod arbitrar, pentru că erau străini”, a declarat Hermann Borchert.
”Voi demonstra că expunerea parchetului federal nu este nimic altceva decât un examen de probe efectuate doar cu scopul să acuze şi subminat de speculaţii”, a adăugat el, subliniind că clienta sa nu a ”participat la crime” şi că acuzarea este ”lacunară”.
După o jumătate de deceniu de audieri – un lucru fără precedent în istoria judiciară contemporană germană -, Beate Zschäpe pare să vizeze achitarea cel puţin în legătură cu principalele capete de acuzare – uciderea a opt imigranţi turci, a unui cetăţean grec şi unei poliţiste germane, în perioada 2000-2007.
RECE ŞI CALCULAT
Parchetul a cerut, în schimb, pedeapsa cea mai dură – închisoarea pe viaţă, în condiţii agravante, cu scopul de a împiedica o ieşire din închisoare după 15 ani de detenţie, aşa cum se întâmplă de obicei.
În rechizitoriu, în septembrie, procurorul Herbert Diemer a catalogat-o pe Beate Zschäpe drept o persoană ”rece şi calculată”, lipsită de respect faţă de ”viaţa umană”.
Alţi patru presupuşi complici se află în banca acuzaţilor la un tribunal de la Munchen, însă ei apar ca personaje subalterne, precum Ralf Wohlleben, acuzat că a furnizat arma care a fost folosită în cele mai multe dintre crime.
Problema vinovăţiei lui Zschäpe este, astfel, esenţială pentru acuzare şi părţile civile.
Însă două absenţe apasă asupra dezbaterii – a defuncţilor Uwe Mundlos şi Uwe Böhnhardt care, împreună cu principala acuzată, constituiau potrivit anchetei gruparea criminală ”Clandestinitatea naţional-socialistă” (NSU).
Cei doi bărbaţi au murit în 2011, fără să fi fost interogaţi, în timp ce se strângea laţul poliţiei. Anchetatorii cred că este vorba despre o dublă sinucidere sau despre o omucidere urmată de o sinucidere.
Într-una dintre puţinele sale declaraţii, citite de un avocat la sfârşitul lui 2015, Zschäpe i-a acuzat pe cei doi morţi, recunoscând o responsabilitate ”morală”, din cauză că nu a ştiut să-i împiedice pe Mundlos şi Böhnhardt să comită crimele.
Ea a declarat, de asemenea, că nu nutreşte vreo ”simpatie faţă de ideologia naţional-socialistă”.
Adevăraţi ”autostopişti” ai crimei potrivit anchetatorilor, membrii NSU au ucis şi jefuit de la Rostock, în nord-est, pe coasta de la Marea baltică, şi până în Bavaria, în sud, trecând prin oraşul renan Dortmund.
În afară de oroarea faptelor care a şocat o ţară ce încă îşi ispăşeşte trecutul nazist, cazul s-a dovedit foarte stânjenitor pentru autorităţi.
RUŞINE
Pista xenofobă şi neonazistă a fost doar tardiv explorată de către anchetatori. Ei au refuzt mult timp să lege diversele asasinate, crezând că era vorba despre reglări de conturi intracomunitare sau cazuri de drept comun.
NSU a putut, astfel, să acţioneze în deplină impunitate, timp de ani de zile. Acest lucru pătează imaginea serviciilor de informaţii interne, menite să supravegheze îndeaproape mişcarea neonazistă în general şi această grupare în particular.
Citește și : Israelul renuntă la planul de a expulza mii de migranţi africani
În 2013, o comisie parlamentară de anchetă a denunţat ”eşecul masiv al autorităţilor”. În pofida anumitor elemente tulburătoare, ea nu a putut însă să stabilească o complicitate între agenţi şi gruparea de extremă dreapta.
Prin acest proces, justiţia nu a strălucit nici ea în eficienţă.
Autorităţile s-au acoperit de ruşine în martie 2017, recunoscând că au contaminat elemente de probă şi au stabilit o legătură eronată între gruparea neonazistă şi crima neelucidată a unei fete în 2001.
